Bolojan: Bugetul pe anul viitor s-ar putea închide abia în ianuarie, nu în decembrie

Președintele Executivului, Ilie Bolojan, a participat luni la Adunarea Generală a Asociației Municipiilor din România, unde a abordat direct trei teme esențiale: bugetul și deficitul pentru anul următor, reforma administrației și proiectele de investiții.

Bugetul pe 2024 – un proces întins în timp

Bolojan a explicat că este foarte probabil ca bugetul pe anul 2024 să nu fie finalizat în decembrie, așa cum era obișnuit, ci să se prelungească până în ianuarie. Motivul principal este necesitatea adoptării înaintea bugetului a întregii legislații care să asigure un cadru predictibil și stabil.

„În acest an ar trebui să închidem cu un deficit de 8,4%, iar pentru anul viitor ne-am asumat o reducere semnificativă, țintind un deficit în jur de 6%, poate ușor peste, până la 6,5%,” a declarat Bolojan.

Provocările reducerii deficitului

Șeful Executivului a evidențiat „constrângerile” majore pentru atingerea acestor obiective. România s-a împrumutat masiv în ultimii cinci ani, acumulând datorii externe de peste 200 miliarde de euro, cu împrumuturi anuale de 20-30 de miliarde euro. În ciuda unui grad de îndatorare estimat la aproape 60%, sub media UE de circa 80%, valoarea dobânzilor plătite este disproporționat ridicată.

Acest fapt este explicat printr-un rating de țară scăzut, care face ca dobânzile plătite de România să fie aproape duble față de alte state europene. Astfel, dobânzile s-au situat constant între 7% și 8% în ultimii ani, iar în prezent au coborât ușor sub 7%.

„Practic, din cauza nivelului ridicat al dobânzilor, plătim costuri care echivalează cu un grad dublu de îndatorare. Pentru acest an și anul viitor, dobânzile vor ajunge aproape de 3% din PIB,” a subliniat Bolojan.

Dobânzile – o povară financiară majoră

Pentru 2023, cheltuielile cu dobânzile sunt estimate la aproximativ 55 miliarde lei (11 miliarde euro), iar pentru 2024 acestea vor crește la circa 12 miliarde euro. Acest aspect evidențiază importanța crucială a respectării țintelor de deficit.

„Dacă ne uităm la deficitul țintit de 6-6,5%, jumătate din acest deficit este acoperit doar de plata dobânzilor. Fără o reducere serioasă a cheltuielilor cu dobânzile, indiferent cine va guverna, ne vom afla într-o poziție dificilă, fără posibilitatea de a avansa,” a atras atenția Bolojan, făcând apel la respectarea angajamentelor asumate pentru creșterea credibilității României pe piețe și pentru scăderea costurilor de finanțare.

El a remarcat că în ultimii ani angajamentele asumate de guvernări nu au fost respectate întotdeauna, ceea ce a afectat încrederea piețelor și a generat costuri financiare suplimentare.

Măsuri și pași pentru stabilizarea financiară

Pentru a depăși această situație, Bolojan a insistat că în 2024 veniturile la buget trebuie încasate conform legislației fiscale deja asumate. Parlamentul este așteptat să finalizeze pachetul fiscal ce include și taxele locale, după ajustarea articolelor declarate neconstituționale, cum ar fi cele privind testele poligraf pentru angajații ANAF.

„Chiar dacă testele poligraf ar fi fost utile, având în vedere problemele extinse semnalate în ANAF, trebuie să respectăm deciziile Curții Constituționale,” a comentat șeful Executivului. El a menționat, de asemenea, posibilitatea majorării impozitelor pe proprietate pentru persoane fizice, inclusiv pentru mașini, începând de anul viitor, subliniind necesitatea acceptării acestei realități în vederea echilibrării bugetare.

Reducerea cheltuielilor și prioritizarea investițiilor

Bolojan a avertizat și asupra necesității reducerii cheltuielilor statului, precizând că suma împrumutată anual – 150 miliarde lei – este echivalentă cu toate salariile din sectorul public. Din acest motiv, o ajustare atentă a cheltuielilor și o planificare strictă a investițiilor sunt obligatorii.

Pentru prioritizarea acestor investiții, Bolojan a menționat închiderea cu succes, anul viitor, a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), un obiectiv esențial pentru dezvoltarea durabilă a României.

În concluzie, discuțiile recente ale lui Ilie Bolojan subliniază provocările bugetare cu care se confruntă România în anul următor, evidențiind necesitatea unor măsuri ferme pentru echilibrarea fiscală, consolidarea credibilității pe piețele financiare și prioritizarea investițiilor care să sprijine dezvoltarea pe termen lung. Bugetul anului 2024 va fi astfel un proces atent monitorizat și gestionat, esențial pentru stabilitatea economică a țării.