Consilierul prezidențial Burnete subliniază o problemă veche în modul în care se construiesc bugetele de stat în România, avertizând că practici greșite riscă să afecteze consolidarea fiscală în următorii ani.

În cadrul unei recente declarații, Burnete a atras atenția că bugetul pentru anul 2026 trebuie tratat cu multă rigoare, fiind un moment esențial în procesul de stabilizare economică și de echilibrare a finanțelor publice. El a explicat că România are o metodă defectuoasă de a face previziuni bugetare, caracterizată prin subestimarea cheltuielilor și supraestimarea veniturilor. Această abordare duce la ajustări frecvente și necesită rectificări ulterioare, provincie care ar trebui evitată în următorul exercițiu financiar.

Bugetarea: o practică greșită sub lupa lui Burnete

„Bugetul de stat pentru anul viitor va reprezenta un pas de o importanță covârșitoare în procesul de consolidare fiscală”, a spus Burnete. El a precizat că acest lucru este valabil nu doar pentru anul 2025, ci pentru toate bugetele publice pe care le-a analizat în cariera sa. Consilierul a reiterat un punct pe care l-a exprimat de-a lungul timpului: România nu construiește bugetele în mod corect și realist.

Motivul, a explicat el, îl reprezintă tendința de a încadra cheltuielile pe un nivel cât mai mic, pentru a da impresia unui buget echilibrat, în timp ce se supraevaluează veniturile, anumite surse de finanțare fiind optimiste, dar nerealizabile în totalitate. „Apoi, când se constată că lucrurile nu stau așa în realitate, vine rectificarea bugetară care modifică cifrele, și astfel se ajunge la o ajustare târzie a realităților economice”, a adăugat consilierul prezidențial.

Bugetul pe 2026 – o oportunitate pentru schimbare

Burnete consideră că acest mod defectuos de a construi bugetele trebuie învățat și corectat, mai ales în contextul provocărilor economice și fiscale actuale. Bugetul pentru 2026 trebuie să fie construit pe baze realiste, cu estimări prudente, astfel încât să nu fie nevoie să se revină asupra cifrelor prin rectificări majore.

Obiectivul este să se realizeze o consolidare fiscală solidă, care să contribuie la stabilitatea financiară pe termen lung, să reducă deficitul și să mențină încrederea investitorilor și a piețelor financiare. „Nu trebuie să repetăm greșelile de până acum”, a concluzionat Burnete.

Contextul finanțelor publice românești

România se confruntă cu o nevoie stringentă de a-și gestiona corect finanțele, în condițiile în care cheltuielile sociale, investițiile și serviciul datoriei publice solicită alocări bugetare mari. Excesul de cheltuieli neprevăzute și veniturile colectate sub așteptări pot destabiliza ușor echilibrul bugetar. Strategia de construire a bugetului trebuie să țină cont de aceste riscuri, adoptând o perspectivă realistă și prudență financiară.

În plus, absorbția fondurilor europene și reformele structurale sunt aspecte care pot influența pozitiv execuția bugetară, dar doar dacă acestea sunt integrate corect în estimările di budghetare, fără optimism exagerat.

Concluzie

Declarația făcuta de consilierul prezidențial Burnete atrage atenția asupra necesității unei schimbări în mentalitatea și metodologia elaborării bugetelor în România. Numai prin estimări realiste și o planificare riguroasă poate fi asigurată o consolidare fiscală eficientă, care să susțină dezvoltarea economică sustenabilă a țării. Bugetul pe 2026 este văzut ca o oportunitate importantă pentru a corecta erorile din trecut și a crea o temelie solidă pentru finanțele publice ale României.