Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat la 11 noiembrie 2026 că Diana Șoșoacă a fost trimisă în judecată, în stare de libertate, pentru două presupuse infracțiuni de ultraj. Acuzațiile se referă la conduita eurodeputatei față de doi agenți de poliție, în timpul și după o intervenție din decembrie 2024.

Anunțul marchează trecerea dosarului de la ancheta procurorilor la etapa judecății. El nu înseamnă că acuzațiile au fost deja dovedite și nici că există o condamnare. Instanța va analiza probele și argumentele ambelor părți, iar prezumția de nevinovăție rămâne valabilă.

Ce susțin procurorii

Conform Mediafax, care a publicat informațiile din comunicatul Parchetului General, doi polițiști s-au prezentat la domiciliul Dianei Șoșoacă la 15 decembrie 2024. Misiunea lor era să îi comunice un proces-verbal de contravenție întocmit după alegerile prezidențiale din 24 noiembrie.

Sancțiunea fusese aplicată pentru filmarea și difuzarea unor imagini din cabina de vot. Relatările TVR Info și G4Media din momentul incidentului indicau o amendă de 1.000 de lei.

Rechizitoriul descris de presă susține că Șoșoacă ar fi refuzat documentul și ar fi împiedicat afișarea sa pe ușa locuinței. Procurorii mai afirmă că ea i-ar fi urmărit pe polițiști în stradă, i-ar fi insultat, iar apoi ar fi transmis online amenințări la adresa lor. Verbele la condițional sunt importante: ele separă poziția acuzării de ceea ce va stabili instanța.

Ce verifică instanța

Rechizitoriul a fost trimis Înaltei Curți de Casație și Justiție. Dosarul va trece prin verificările procedurale prevăzute de Codul de procedură penală, după care, dacă acestea sunt depășite, va fi analizat pe fond.

În etapa de judecată, procurorii trebuie să își susțină acuzațiile cu probe. Apărarea are dreptul să le conteste, să propună alte probe și să prezinte propria versiune asupra evenimentelor. Numai o hotărâre definitivă poate stabili răspunderea penală.

Mențiunea „în stare de libertate” arată că trimiterea în judecată nu a fost însoțită de arestarea inculpatei. Ea descrie situația procesuală în care începe judecata, nu o evaluare a fondului acuzațiilor.

Două dosare care nu trebuie confundate

Șoșoacă a mai fost trimisă în judecată într-o cauză distinctă, legată de presupusa lipsire de libertate a unor jurnaliști italieni. Dosarul anunțat acum privește exclusiv incidentul cu cei doi polițiști și presupusele amenințări ulterioare. Comasarea lor într-o singură poveste ar crea o imagine inexactă asupra faptelor și etapelor judiciare.

Trei termeni utili pentru citirea știrii

„Urmărirea penală” este etapa în care procurorii și organele de cercetare strâng probe și verifică ipoteza unei infracțiuni. „Rechizitoriul” este actul prin care procurorul prezintă acuzația și sesizează instanța. „Hotărârea definitivă” este reperul după care se poate spune că răspunderea penală a fost stabilită fără ca soluția să mai poată fi atacată pe căile ordinare.

Între aceste momente pot exista verificări, cereri ale apărării, audieri și mai multe soluții judiciare. De aceea, știrea din 11 noiembrie nu închide cazul, ci deschide o nouă etapă. Nici durata anchetei și nici statutul public al persoanei acuzate nu anticipează verdictul. Pentru o informare corectă, afirmațiile din rechizitoriu trebuie atribuite acuzării până când instanța se pronunță asupra lor.

Surse consultate: Mediafax, TVR Info și G4Media.