Ziua de 7 mai 1986 este una memorabilă în istoria fotbalului românesc, mai ales pentru suporterii Stelei București. Finala câștigată în fața Barcelonei la Sevilla rămâne un moment de legendă, dar pentru unul dintre eroii acelei victorii, Ladislau Boloni, acest eveniment poartă și o amintire mai puțin plăcută legată de penaltiul ratat.

Boloni, care a ratat la fel ca și colegul său Mihail Majearu, a povestit într-un interviu pentru iAM SPORT cum a fost certat de propria mamă după acea seară tensionată, promisiunea făcută acesteia atunci când a plecat în Franța având un rol important.

„Mama a fost foarte supărată când am ratat acel penalty. Eu însă eram paralizat de teamă, îmi era frică să lovesc puternic mingea”, a mărturisit Boloni. El a explicat că în mod obișnuit, executanții de penalti la Steaua erau el și Miți Majearu. Presiunea era extrem de mare, atât de mare încât unii jucători chiar au încercat să evite să fie aleși printre cei cinci care să bată loviturile de la 11 metri.

„Norocul nostru a fost că doi colegi, Lăcă și Gabi Balint, au avut o inspirație incredibilă și au spus: «Noi bătem!» Lăcă este un băiat pe care îl iubesc foarte mult. De fapt, îi iubesc pe toți, pentru că Steaua a devenit dragostea mea cea mai mare!”, a adăugat fostul mijlocaș.

Înainte de finala cu Barcelona, tensiunea în echipă era extremă, iar faptul că doar câțiva jucători își asumau executarea penaltilor era o dovadă a acestei presiuni psihice uriașe. Selecția executanților nu era doar o chestiune de tehnică, ci și de curaj în fața momentului decisiv.

Mai mult, Boloni a subliniat în trecut că a avut momente de confuzie legate de identitatea adevărată a clubului Steaua, în contextul schimbărilor și dezbaterilor din fotbalul românesc, dar în acest interviu nu a ezitat să-și exprime din nou dragostea profundă pentru gruparea care i-a oferit cele mai mari satisfacții ca jucător.

Această declarație de dragoste și respect față de Steaua București vine în contrast cu tensiunile și dificultățile trăite în momentele-cheie ale carierei sale, cum a fost și penaltiul ratat în cea mai importantă finală europeană din istoria clubului.

Ladislau Boloni rămâne, astfel, nu doar un simbol al unei generații steliste de excepție, ci și un exemplu de cum echipa și camaraderia pot învinge frica și presiunea în momentele decisive. Acel penalty ratat a fost o lecție dură, dar și un motiv pentru schimbarea modului în care și-a abordat execuțiile din punctul cu var.

Pe fondul acestui episod, Boloni și-a schimbat tehnica de lovire a penalty-urilor, alegând acum să înfrunte frica de greșeală și să își asume cu mai mult curaj momentele de maximă tensiune. Mulți microbiști români încă își amintesc acea noapte de mai 1986, iar povestea lui Boloni le aduce aminte că dincolo de performanță există și emoție, umanitate și respect.

Pentru suporterii steliști și fanii fotbalului românesc, mesajul transmis de Boloni este clar: dragostea pentru culorile unui club merge dincolo de ratări și momente dificile, iar Steaua va rămâne mereu o parte esențială a istoriei și pasiunii lor.