Comisia Europeană confirmă că România respectă criteriile fiscale, în ciuda incertitudinilor prelungite

Comisia Europeană a inclus România, în pachetul semestrial publicat pe 25 noiembrie, printre cele 19 state membre ale Uniunii Europene (din totalul de 27) care au evoluții și perspective fiscale conforme. Această evaluare se bazează pe raportul transmis de autoritățile române pe 16 octombrie, document care prezintă măsurile întreprinse pentru corectarea derapajelor fiscale.

Pentru nouă țări membre, inclusiv România, procedura privind deficitul excesiv (EDP) este suspendată temporar. Aceasta înseamnă că în prezent nu se întreprind noi acțiuni procedurale, însă procedura rămâne deschisă, iar statele în cauză sunt obligate să respecte recomandările Consiliului European. O reevaluare a situației va fi făcută de Comisie primăvara viitoare, odată cu publicarea datelor finale pentru anul 2025.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat: „Este o evaluare pozitivă din partea Comisiei Europene. Avem confirmarea că nu mai există riscul pierderii fondurilor europene.” Această decizie de suspendare temporară a sancțiunilor în cadrul procedurii EDP vine în urma îmbunătățirii consensului la nivel european, după ce EcoFin a primit pe 8 iulie primul pachet de măsuri adoptat de noul guvern de la București. România s-a confruntat, de-a lungul anilor, cu dificultăți în raportarea către Comisie și în implementarea politicilor fiscale cerute.

Totuși, comunicarea scurtă și lipsa detaliilor suplimentare pot sugera faptul că Comisia Europeană a ridicat așteptările privind gestionarea bugetară și fiscală a autorităților române. Acest lucru vine după o colaborare mai strânsă și mai cooperantă cu guvernul actual, observată în timpul verii.

Decizia reflectă o flexibilitate mai mare a Comisiei în raport cu recomandările transmise în iunie privind pachetul inițial de măsuri bugetare. Acest pachet este văzut ca principalul, și până acum singurul, vector al consolidării fiscale în anul 2026. Astfel, responsabilitatea cade în special pe coaliția de guvernare, care întâmpină încă dificultăți în ajungerea la un acord și în promovarea celui de-al doilea pachet de măsuri bugetare.

Comisia Europeană estimează un deficit public de 6.2% din PIB în 2026, calculat exclusiv pe baza primului pachet de măsuri. Acest obiectiv ridicat pune presiune pe guvernul român, care așteaptă încă decizia Curții Constituționale privind unele măsuri fiscale importante, înainte de a elabora planul bugetar pentru anul următor.

Raportul trimis de România pe 16 octombrie, denumit „Anexa” și disponibil doar în limba română, face parte din pachetul semestrial și este remarcabil prin concizia sa. Probabil acesta este raportul anual pe care țara noastră nu a reușit să îl depună până la termenul limită din 15 aprilie, conform cerințelor procedurii EDP.

De asemenea, raportul „Anexa” nu a fost însoțit de o actualizare a Planului Fiscal-Structural pe Termen Mediu (MTFSP), care ar fi trebuit să înlocuiască varianta detaliată de 21 de pagini trimisă în octombrie anul trecut și autorizată de Comisie pe 21 ianuarie. Acest element lipsește din documentul oficial transmis, conform surselor publice.

Pe fond, această situație reflectă atât progresele realizate de România în ultimele luni, cât și provocările persistente privind disciplina fiscală și transparența raportării către instituțiile europene. Viitoarea reevaluare din primăvara anului 2025 va fi un termen important pentru a vedea dacă măsurile adoptate se concretizează și dacă România își menține consolidarea fiscală pe termen mediu.

Reportaj realizat de Iulian, România Insider
Foto: Cosmin Iftode / Dreamstime.com