Consolidarea bugetară a României avansează lent: un scenariu optimist pentru 2025 prevede un deficit de 8,4-8,6% din PIB. Ce măsuri sunt esențiale pentru atingerea acestei ținte

Anul 2025 marchează începutul unei ajustări bugetare indispensabile pentru România, însă progresul se dovedește a fi lent și presărat cu provocări majore. După o vară în care consumul a înregistrat un avânt temporar, alimentat de anticiparea creșterilor fiscale, sectorul economic a resimțit o toamnă dificilă, în special în industrii precum construcțiile și producția industrială. Economia dă semne evidente de slăbiciune, iar stabilizarea financiară pare fezabilă numai prin discipline riguroase privind cheltuielile publice și printr-o gestionare eficientă a veniturilor statului.

Corecția fiscală a început, dar rezultatele vizibile sunt anticipate abia în 2026

Béla-Gergely Rácz, cercetător în echipa Romanian Economic Monitor (RoEM) de la Universitatea Babeș-Bolyai, subliniază că „anul 2025 este acel moment în care debutează o ajustare complexă și esențială". În urma schimbărilor fiscale din 2024, perioada de adaptare a economiei și administrației publice abia începe, iar adevărul despre eficiența acestor măsuri se va vedea clar în 2026, când se va evalua dacă guvernul, sectorul privat și societatea civilă pot susține consolidarea fiscală într-un mod viabil.

Metodologia ESA, utilizată la nivelul Uniunii Europene pentru comparații și evaluări oficiale, indică faptul că România a încheiat 2024 cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB – cel mai ridicat din UE. Pentru 2025, autoritățile și analiștii RoEM vizează reducerea acestui deficit la un prag optimist de 8,4-8,6% din PIB. Totuși, experții avertizează că această ajustare va fi mai degrabă o frânare a cheltuielilor decât o transformare structurală profundă.

Evoluția economică în 2025: o primăvară și un iulie cu creșteri neașteptat de puternice

Economia românească a început anul 2025 cu creșteri solide – în trimestrul al doilea, PIB-ul a urcat cu 1,2%, fiind una dintre cele mai dinamice rate din Europa. Iulie a adus o performanță impresionantă în aproape toate sectoarele cheie (industrie, construcții, servicii), în mare parte datorită fenomenului de „front-loading”. Atât firmele, cât și consumatorii și-au anticipat achizițiile înainte ca majorările fiscale majore – creșterea cotei standard de TVA la 21% și unificarea cotelor reduse la 11% – să intre în vigoare la 1 august. Această intensificare a activității economice a fost superioară așteptărilor, însă efectul său s-a volatilizat rapid după implementarea schimbărilor, explică Csaba Bálint, tot din echipa RoEM.

August, momentul reculului economic

După aceste luni dinamice, august a adus o corecție abruptă. Influențată de creșterea TVA și a accizelor, inflația anuală a sărit la 9,9%, de la 7,8% în iulie, înregistrând majorări importante la bunuri nealimentare, servicii și produse alimentare. În consecință, puterea de cumpărare a scăzut abrupt, iar efectele s-au reflectat în reducerea cu 4% a comerțului cu amănuntul, scăderi ale producției industriale și o prăbușire semnificativă de 26,2% a volumului lucrărilor în construcții, după un vârf temporar în iulie.

Totodată, rata șomajului a urcat la 5,9%, iar salariul mediu net a scăzut față de luna precedentă. Deși ajustările sezoniere arată o ușoară creștere reală a salariilor în august, dinamica anuală a acestora nu mai acoperă rata inflației, fapt ce subliniază deteriorarea puterii de cumpărare și stingerea rapidă a impulsului de consum din iulie.

Economie fragilă în trimestrul al treilea, dar fără recesiune tehnică

Institutul Național de Statistică a arătat că PIB-ul în trimestrul al treilea din 2025 a crescut cu 1,6% în ritm anual pe seria brută, însă dinamica economică a rămas fragilă. Pe seria ajustată sezonier, economia a scăzut ușor comparativ cu trimestrul anterior, iar creșterea modestă din intervalul ianuarie-septembrie este un semnal clar că România intră în procesul de ajustare fiscală cu o economie deja slăbită. BNR caracterizează această evoluție drept „cvasi-stagnare”, în contextul unei scăderi a formării brute de capital fix și a variației stocurilor, atenuată parțial de un consum al gospodăriilor în revenire.

Veniturile bugetare sub presiune

Veniturile publice depind în mare măsură de contribuțiile sociale și TVA, care cumulativ reprezintă peste jumătate din încasări. Cu toate acestea, încetinirea creșterii salariilor și întârzierile administrative în colectarea TVA vor genera debite mai mici în execuția bugetară, pentru că efectele negative ale consumului redus din august se vor resimți mai ales din toamnă.

De asemenea, profitabilitatea companiilor este limitată din cauza costurilor ridicate cu forța de muncă și a productivității scăzute, ceea ce afectează încasările din impozitul pe profit. În aceste condiții, accentul trebuie pus pe o gestionare riguroasă a cheltuielilor.

Măsuri esențiale pentru consolidarea bugetară și perspective

Pachetul fiscal intrat în vigoare la 1 august produce un impact relativ mic asupra veniturilor din 2025, fiind activ doar ultimele patru luni ale anului. Pe de altă parte, controlul cheltuielilor poate da rezultate rapide: reducerea birocrației, plafonarea posturilor în sectorul public și prioritizarea investițiilor din fonduri europene sunt indispensabile pentru evitarea unor noi derapaje fiscale.

Măsurile de înghețare a angajărilor și limitarea posturilor vacante s-au făcut deja simțite prin temperarea creșterii numărului de salariați, în special în administrația publică, o tendință ce se va menține.

Pe termen lung, însă, reformele structurale profunde în administrație publică vor fi esențiale, dar vor necesita timp pentru a fi implementate eficient, având în vedere numărul ridicat de angajați (aproximativ 1,3 milioane).

Estimările Consiliului Fiscal indică că fără măsurile aplicate anul acesta, deficitul ar fi rămas peste 9% din PIB în 2025. Implementarea consecventă a politicilor actuale ar putea reduce deficitul la un interval de 8,4-8,6%, rămânând totuși cel mai ridicat din UE.

Contextul extern și costul finanțării

Banca Națională a păstrat dobânda-cheie la 6,5%, iar randamentele titlurilor de stat pe zece ani au coborât ușor spre 7%. Ministerul Finanțelor a obținut recent o emisiune importantă de 4 miliarde de euro, cu costuri medii în jurul a 6,1%. Totuși, ratele dobânzilor rămân ridicate, subliniind necesitatea unei politici fiscale credibile pentru a reduce povara finanțării datoriei.

Pe plan extern, creșterea economică moderată a zonei euro (aproximativ 1,2% în 2025) și stagnarea economiei germane, principalul partener comercial al României, limitează perspectivele exporturilor și veniturile fiscale.

Recomandările experților RoEM pentru ultimele luni ale anului și 2026

După ce deficitul cash a ajuns la 5,39% din PIB în primele trei trimestre, experții recomandă:

• Control strict al cheltuielilor curente și reducerea birocrației, inclusiv reorganizarea administrației locale și soluționarea problemelor legate de pensiile speciale;
• Intensificarea controalelor fiscale pentru o colectare mai eficientă a TVA și a contribuțiilor sociale;
• Sprijinirea economiei reale prin investiții țintite și accelerarea absorbției fondurilor europene.

Dacă aceste condiții se vor îndeplini riguros, România ar putea încheia 2025 cu un deficit de 8,4-8,6% din PIB. Orice rezultate mai bune ar cere eforturi mai ferme în reducerea cheltuielilor și reforme administrative profunde – un scenariu dificil de realizat.

Levente Szász, coordonatorul cercetătorilor RoEM, avertizează că fără reduceri fiscale reale și consecvente, România riscă să rămână pentru o perioadă îndelungată printre țările UE cu cele mai mari deficite, iar combinația dintre dezechilibrul fiscal și încetinirea economiei poate genera efecte negative grave. Astfel, lucrarea de consolidare bugetară este de-abia la început, iar perioada următoare este crucială pentru a asigura o creștere sustenabilă a economiei naționale.

Despre Romanian Economic Monitor și FSEGA UBB

Romanian Economic Monitor este un proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, care oferă date economice actualizate și analize ample despre economia românească, cu scopul de a sprijini deciziile politice și economice fundamentate.

FSEGA, cea mai mare facultate de profil din România, este recunoscută internațional pentru calitatea serviciilor educaționale și de cercetare, fiind membru cu drepturi depline al European Foundation for Management Development (EFMD).

Articol realizat pe baza analizei economice a echipei Romanian Economic Monitor și surselor oficiale privind situația bugetară și evoluția economiei României în anul 2025.