România a înregistrat un deficit bugetar de 6,4% din PIB în primele unsprezece luni ale anului 2025, ceea ce reprezintă aproximativ 121,77 miliarde lei (24,35 miliarde euro). Această valoare marchează o reducere cu 0,74 puncte procentuale față de deficitul raportat în aceeași perioadă a anului 2024, când s-a situat la 7,15%.

La încheierea anului 2024, deficitul bugetar al țării era de 8,65% din PIB (în jur de 153 miliarde lei sau 30,6 miliarde euro). Conform metodologiei europene ESA, acest deficit a fost de fapt mai mare, de 9,3%, fiind astfel cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Această valoare include și plățile amânate din 2024 pe 2025, care au crescut artificial nivelul deficitului.

Context și măsuri fiscale

Explozia deficitului din 2024 a fost generată în principal de majorarea cheltuielilor guvernamentale sub PSD–PNL, condus de fostul lider social-democrat Marcel Ciolacu, într-un an electoral intensiv. În vederea respectării regulilor bugetare comunitare, România și-a asumat la începutul lui 2025 un plafon al deficitului de 8,4% din PIB, negociat cu Comisia Europeană.

Recent, premierul liberal Ilie Bolojan a declarat că măsurile de consolidare fiscală implementate în acest an încep să dea roade. El a adus în discuție, printre altele, o creștere de 12,5% a veniturilor la bugetul de stat și o reducere a cheltuielilor cu personalul în trimestrul al treilea. Aceste îmbunătățiri, alături de încrederea sporită a piețelor, sunt semne clare că România „merge pe calea cea bună” din punct de vedere economic.

Venituri și cheltuieli în 2025

În total, veniturile generale ale guvernului au atins 591,91 miliarde lei (118,38 miliarde euro) în primele 11 luni din 2025, în creștere cu 13% față de perioada similară a anului anterior. Exprimate ca procent din PIB, veniturile au urcat cu 1,34%, această evoluție fiind susținută atât de încasările curente, cât și de fondurile europene.

Pe partea de cheltuieli, suma totală a fost de 713,68 miliarde lei (142,74 miliarde euro), în creștere nominală cu 9,9% față de aceeași perioadă din 2024. În termeni procentuali, cheltuielile în raport cu PIB au crescut cu 0,59%, de la 36,93% în 2024 la 37,52% în 2025.

Structura veniturilor

• Veniturile din impozitul pe salarii și venit au totalizat 53,43 miliarde lei (10,69 miliarde euro), o creștere de 19,4% față de 2024. Aceasta a fost impulsionată în special de avansul spectaculos al încasărilor din impozitul pe dividende (+72,6%), rezultat din dividendele distribuite anul trecut și aplicarea cotei de reținere de 8%. În același timp, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 20,4%, peste dinamica fondului de salarii, influențate de eliminarea anumitor facilități fiscale pentru diverse sectoare.

• Contribuțiile la asigurările sociale au totalizat 189,71 miliarde lei (37,94 miliarde euro), în urcare cu 10,1% față de anul precedent, reflectând eliminarea unor scutiri de la plata contribuțiilor la asigurările sociale de sănătate și transferuri mai mari către Pilonul II de pensii.

• Veniturile din impozitul pe profit au crescut cu 14,2%, ajungând la 39,30 miliarde lei (7,86 miliarde euro), susținute de avansul încasărilor din această taxă.

• TVA-ul net a adus la buget 120,59 miliarde lei (24,12 miliarde euro), în creștere cu 11,1%, în condițiile unor rambursări cu 7,3% mai mari față de anul anterior.

• Accizele au generat venituri de 43,69 miliarde lei (8,74 miliarde euro), în creștere cu 3,7%, sprijinite de majorarea veniturilor din accizele pe produsele energetice (+14,8%).

• Veniturile nefiscale au însumat 50,43 miliarde lei (10,09 miliarde euro), în creștere cu 8,6%, susținute de transferurile din veniturile nete ale Băncii Naționale și de vânzarea certificatelor pentru emisii de gaze cu efect de seră.

• Fondurile rambursate de Uniunea Europeană, inclusiv donațiile, au totalizat 54,34 miliarde lei (10,87 miliarde euro), în creștere semnificativă, cu 47,5% comparativ cu anul precedent.

Cheltuieli detaliate

• Cheltuielile cu personalul au ajuns la 154,13 miliarde lei (30,83 miliarde euro), în creștere cu 4,1% față de 2024, dar au scăzut ca pondere în PIB cu 0,3 puncte procentuale (8,1%), datorită reducerii unor bonusuri și măsurilor de control a salariilor.

• Cheltuielile pentru bunuri și servicii s-au ridicat la 87,94 miliarde lei (17,59 miliarde euro), în creștere cu 4,7%, influențate în special de majorările în bugetele locale și creșterea finanțării în cadrul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

• Dobânzile au reprezentat 48,81 miliarde lei (9,76 miliarde euro), cu 13,48 miliarde lei (2,7 miliarde euro) mai mult față de anul precedent.

• Cheltuielile sociale s-au ridicat la 229,37 miliarde lei (45,87 miliarde euro), în creștere cu 11,7%, fiind influențate de recalcularea pensiilor publice și de compensațiile acordate pentru facturile la energie electrică și gaze naturale (2,88 miliarde lei).

• Subvențiile au însumat 10,86 miliarde lei (2,17 miliarde euro), cu precădere pentru transportul de persoane, sprijinirea fermierilor și schemele de compensare a consumului energetic în sectorul non-casnic.

• Cheltuielile cu proiectele finanțate din fonduri nerambursabile externe, inclusiv fondurile europene pentru agricultură, au atins 67,05 miliarde lei (13,41 miliarde euro), în creștere cu 37,43%.

• Investițiile, care includ atât cheltuielile de capital cât și programele de dezvoltare finanțate intern și extern, s-au cifrat la 108,39 miliarde lei (21,68 miliarde euro), în creștere cu 16,41% față de perioada similară din 2024.

Aceste cifre indică o tendință clară de îmbunătățire fiscală și de optimizare a cheltuielilor bugetare ale României, alinindu-se progresiv la criteriile europene și stimulând încrederea piețelor financiare, în contextul unor politici guvernamentale dedicate disciplinei fiscale și creșterii economice durabile.

Foto: Alexandru Marinescu | Dreamstime.com
Articol realizat de radu@romania-insider.com