Elveția nu se poate apăra de un atac pe scară largă, avertizează șeful armatei

Elveția nu se poate apăra de un atac pe scară largă, avertizează șeful armatei

Elveția nu poate face față unui atac masiv, avertizează șeful armatei

Elveția se pregătește pentru atacuri cibernetice și pentru cele comise de „actorii non-statali” asupra infrastructurii sale critice, însă rămâne vulnerabilă în fața unui atac pe scară largă, a declarat recent Thomas Suessli, comandantul armatei elvețiene, într-un amplu interviu pentru cotidianul NZZ. Suessli, care urmează să își încheie mandatul la sfârșitul acestui an, a subliniat probleme majore legate de echipamentele militare ale țării și a atras atenția asupra limitărilor actuale.

Pregătirea pentru amenințările moderne, dar insuficientă la scară largă

Deși Elveția este pregătită să facă față unor atacuri conduse de grupuri neoficiale, cum sunt teroriștii sau infractorii cibernetici, linia de apărare împotriva agresiunilor convenționale majore este vulnerabilă. „Nu suntem capabili să ne apărăm eficient nici împotriva amenințărilor de la distanță, nici față de un atac masiv asupra teritoriului nostru”, a explicat Suessli. Mai mult, el a exprimat îngrijorarea că, în cazul unei situații de criză reale, doar o treime dintre soldați ar dispune de echipamente complete, ceea ce limitează foarte mult capacitatea de răspuns a armatei.

Eforturi pentru modernizarea armatei, dar cu provocări financiare

Elveția a început să crească cheltuielile pentru apărare, modernizând artileria și sistemele terestre și înlocuind vechile avioane de luptă cu modele performante F-35A. Acest plan de înzestrare are însă dificultăți: depășirile de costuri au atras critici din partea unor voci din spațiul public, mai ales pe fondul constrângerilor bugetare care limitează investițiile în muniții și echipamente.

Neutralitatea elvețiană, un mit periculos?

Războiul din Ucraina și tentativele Rusiei de a destabiliza Europa nu au schimbat în mod semnificativ percepția elvețienilor asupra armatei naționale, a remarcat Suessli. „Acest lucru se datorează în parte faptului că suntem geografc distanțați de conflict, dar și unei experiențe limitate în război în ultimii ani, precum și unei credințe eronate că neutralitatea țării oferă o protecție totală.”

El a atras atenția că, din punct de vedere istoric, neutralitatea este eficientă doar dacă statul dispune de mijloace militare pentru a o apăra. „Sunt multe exemple de țări neutre, neînarmate, care totuși au fost trase în război. Neutralitatea se susține doar dacă există o forță militară capabilă să o protejeze”, a subliniat el.

Cheltuieli militare sub nivelurile NATO, cu planuri pe termen lung

Actualmente, Elveția alocă pentru apărare circa 0,7% din PIB, un procent mult mai mic comparativ cu țările membre NATO, care și-au propus să ajungă la 5%. În contextul unei revizuiri a politicii de securitate, guvernul elvețian și-a asumat să majoreze gradual aceste cheltuieli, vizând aproximativ 1% din PIB până în jurul anului 2032.

Însă chiar și cu acest plan de creștere treptată, armata elvețiană ar ajunge la o capacitate operațională completă abia pe la mijlocul secolului, în jurul anului 2050. „Acest termen este mult prea îndepărtat, ținând cont de amenințările actuale cu care ne confruntăm”, a atras atenția Suessli, indicând un decalaj îngrijorător între nivelul de risc și capacitatea de apărare.

Concluzii și perspective

Avertismentele comandantului armatei vin într-un moment în care tensiunile geopolitice cresc în Europa, iar conflictele moderne impun o reevaluare continuă a strategiilor de apărare. Pentru Elveția, provocarea majoră rămâne echilibrarea unei tradiții a neutralității cu necesitatea de a investi consistent și eficient în capacități militare moderne.

Pe fondul unor resurse limitate și a unei percepții publice relativ pasive față de rolul armatei, țara riscă să întârzie modernizarea forțelor sale și să rămână vulnerabilă în fața unor atacuri majore. Realitatea prezentată de Thomas Suessli subliniază că, în lumea de astăzi, neutralitatea nu este un scut suficient fără un aparat militar bine echipat și funcțional.


Referințe:
Interviu Thomas Suessli - Neue Zürcher Zeitung (NZZ)
Date publicate în cotidianul Mediafax (actualizare iunie 2024)

Transparență AI: Acest material poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Andrei Radu

Andrei Radu este un jurnalist independent, cu o pasiune pentru claritate într-o lume copleșită de informații. Cu peste un deceniu de experiență în presa din România, el selectează cele mai importante titluri ale zilei și le transformă în rezumate concise și de încredere. Mereu îmbrăcat smart casual și cu o cafea în mână, Andrei crede că știrile trebuie să informeze — nu să obosească. La Rezumatul Zilei, este filtrul tău de încredere pentru tot ce contează cu adevărat.

Azi în lume

Azi în lume
Casa Albă/Trump: anunț despre plata unică de 90 USD pentru beneficiarii Medicare
CNAIR: trei proiecte PNRR finalizate – pasaj Tetarom III, ITS pe A3 și pe A1
Copilotul zborului FlyDubai a atacat căpitanul cu toporul de urgență în încercarea de a prelua controlul avionului, anunță procurorul general din Emiratele Arabe Unite
Cristiano Ronaldo ar fi decis să nu mai revină la naționala Portugaliei, anunță presa portugheză
Ilie Bolojan avertizează că blocajul politic afectează credibilitatea României în fața investitorilor și cere restricții bugetare stricte pentru viitorul guvernului
Incendiu de acoperiș la un bloc din Suceava: 400 mp, sprijin din Botoșani, zero victime
Irina Rimes: părinții ar urma să se mute la București; artista anunță că sezonul 2026 va fi ultimul la „Vocea României”
Liga Națiunilor: Polonia — România 6-0 — înfrângere severă pentru „tricolori” la Varșovia
Lista scurtă pentru funcția de premier. Pe cine ar lua în calcul Nicușor Dan
Marco Rubio susține activitatea ambasadoarei SUA în Grecia în contextul disputelor legate de guvernele din România și Grecia și presiunile pentru GNL american
Nicușor Dan: Menținerea ratingului S&P reflectă disciplina financiară și responsabilitatea socială, nu relaxare politică