Ion Iliescu, primul președinte post-decembrist al României, împreună cu aliații săi, ar fi confiscat Revoluția anticomunistă din 1989 și ar fi orchestrat o lovitură de stat militară, afirmă procurorul militar Cătălin Ranco Pițu, cel care a semnat rechizitoriul în dosarul Revoluției din 1989.

Într-un interviu amplu, acordat postului Digi24 luni, 22 decembrie, cu ocazia comemorării Revoluției, procurorul a prezentat concluziile detaliate pe care le-a tras în urma analizării a peste 3.000 de dosare. Acestea au dus la punerea sub acuzare a lui Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus, fost șef al aviației militare, pentru crime împotriva umanității.

Interpretări controversate ale Revoluției

Evenimentele din decembrie 1989 continuă să fie intens dezbătute în România. Există voci care susțin că elitele comuniste au pus la cale o lovitură de stat împotriva regimului Ceaușescu, folosindu-se de mulțimea revoltată, pentru a prelua și păstra puterea prin intermediul lui Iliescu. În contraste, alții afirmă că Revoluția a fost un fenomen autentic, cu participarea curajoasă a zeci de mii de români, peste 1.100 dintre ei pierzându-și viața în acele zile tulburi.

Procurorul Pițu aduce în discuție o altă perspectivă. El susține că manifestațiile anti-dictatoriale veritabile au fost preluate și transformate de forțele care au venit la putere. „Ion Iliescu a confiscat Revoluția. Responsabili sunt cei care au preluat puterea și care au construit un inamic pentru a-și legitima autoritatea”, a subliniat Pițu.

De ce ancheta continuă

Un aspect esențial care menține dosarul Revoluției deschis este numărul victimelor. În haosul creat după prinderea soților Ceaușescu, mai multe persoane au pierit față de perioada în care dictatorul mai avea oficial controlul. La 22 decembrie 1989, Nicolae și Elena Ceaușescu au fost capturați de soldați în Târgoviște, după ce încercaseră să scape din fața protestatarilor din București. „Nicolae Ceaușescu spera la o salvare de ultim moment până în momentul în care a fost adus în fața acelui zid unde a fost executat”, a amintit procurorul, referindu-se la execuția din Ajunul Crăciunului.

Regimul se găsea fără conducere stabilă în ziua de 22 decembrie, iar trei zile mai târziu dictatorul era mort. Cu toate acestea, violențele au continuat. Documente militare arată că armata României a tras între 22 și 30 decembrie peste 12,6 milioane de cartușe, alături de sute de proiectile și grenade, împotriva așa-numiților „teroriști”.

„Inamicul securist-terorist” – o manevră politică

Potrivit procurorului Pițu, acest consum masiv de muniție, care indică confruntarea cu un dușman activ, a fost generat de o adevărată psihoză securist-teroristă. Încă din seara zilei de 22 decembrie, conducerea politico-militară a emis numeroase comunicate, iar pe fondul acestora s-au dat ordine care aveau scopul să inventeze un inamic fictiv al națiunii – un „terorist securist” extrem de periculos și perfid.

Iliescu și camarazii săi ar fi creat această amenințare fictivă pentru a manipula armata și populația înarmată. „Soldații și mii de civili înarmați au ieșit să lupte împotriva teroriștilor, dar în realitate se confundau unii cu alții ca dușmani securist-teroriști. De exemplu, pe 23 decembrie, Ion Iliescu a ieșit la televizor și a anunțat că teroriștii arată ca noi, sunt îmbrăcați civil, sunt extrem de perfizi și împușcă de oriunde – practic, demarca pe toți cei din stradă în orașele mari. Confuzia a fost uriașă”, a explicat procurorul.

Revoluția devenită lovitură de stat

Concluzia lui Pițu este că, începând cu 22 decembrie, revoluția originală a fost deturnată într-o lovitură de stat militară care a adus beneficii politice și militare lui Ion Iliescu și cercului său apropiat. Noua conducere avea legături solide cu Moscova – Iliescu, care și-a făcut studiile în Uniunea Sovietică, a fost un agent al influenței sovietice, după cum susține procurorul.

„Din păcate, nu doar Iliescu era dependent de Moscova, ci aproape toți cei care au preluat puterea în decembrie ’89. Există dovezi clare ale colaborării lor cu serviciile secrete sovietice”, a mai adăugat Pițu.

O personalitate controversată a României postcomuniste

Ion Iliescu, primul președinte al României după căderea regimului comunist în decembrie 1989, a rămas una dintre cele mai influente și controversate figuri politice ale țării. El a murit în vara anului 2025, lăsând în urmă un trecut marcat de controverse legate de Revoluția care i-a adus puterea.

Radu Petrescu
radu@romania-insider.com

Foto: Contact2297 | Dreamstime.com