După primele patru săptămâni de la preluarea funcției, vicepremierul Oana Gheorghiu a trasat principalele direcții ale mandatului său, subliniind că una dintre prioritățile majore este reforma companiilor de stat. România are în prezent peste 1.500 de entități publice, din care o parte semnificativă înregistrează pierderi constante, generând efecte negative atât asupra economiei naționale, cât și asupra comunităților locale în care activează.

Reforma companiilor de stat, o necesitate imperioasă

Gheorghiu a accentuat faptul că schimbarea reală în acest domeniu nu poate fi realizată fără o bună coordonare între ministere, Secretariatul General al Guvernului și Autoritatea pentru Managementul și Monitorizarea Achizițiilor Publice (AMEPIP). În doar o lună de activitate, echipa vicepremierului a reușit să finalizeze strategia națională de reformă a companiilor de stat, să înființeze echipe specializate în guvernanță corporativă, restructurare și analiză de date, dar și să transmită Comisiei Europene o informare oficială ce descrie noul model de lucru aplicat.

Săptămâna viitoare este programată selectarea ultimelor zece companii din sectoarele energie și transport care vor fi incluse în proiectul pilot al reformei. Vicepremierul a fost foarte clară în mesajul său, subliniind că nu promite rezultate spectaculoase imediat, ci un proces de reformă care să fie predictibil, transparent și în mod constant verificabil.

Debirocratizarea – simplificarea relației cetățean-stat

O altă componentă esențială a mandatului Oanei Gheorghiu este reducerea birocrației. Împreună cu Mădălina Marcu, aceasta pregătește lansarea unui proiect ambițios care să simplifice modul în care cetățenii interacționează cu instituțiile statului. Proiectul este descris drept „un proces ce începe cu respectul față de oameni” și are ca scop identificarea comună a blocajelor administrative de către cetățeni, mediul de afaceri și funcționarii publici.

Până în prezent, a fost conturată o viziune coerentă prin care aceste părți vor colabora pentru a depista cauzele birocratice care complică activitatea de zi cu zi. Primele măsuri concrete menite să simplifice procedurile administrative vor fi făcute publice în următoarele săptămâni.

Digitalizarea – coordonare și strategie unitară

Pe segmentul digitalizării, Gheorghiu recunoaște că România nu duce lipsă de cadre specializate sau de proiecte valoroase, ci mai degrabă de o coordonare eficientă. În acest sens, se lucrează la elaborarea primei strategii unitare de digitalizare guvernamentală, care să conecteze instituțiile într-un ecosistem comun integrat.

Totodată, este pregătit un cadru de prioritizare a marilor proiecte digitale pentru ca implementarea să devină una coerentă, eficientă și măsurabilă în timp. Astfel, se dorește evitarea fragmentării și a decalajelor în digitalizarea activității administrative la nivel central.

Prima vizită oficială în străinătate: dialog cu mediul de afaceri german

Între 26 și 27 noiembrie, vicepremierul Oana Gheorghiu a efectuat prima sa vizită oficială externă la Stuttgart, unde a participat la German–Romanian–Moldovan Business Conference. În cadrul vizitei, a avut și o întâlnire bilaterală cu Winfried Kretschmann, premierul landului Baden-Württemberg, în centrul discuțiilor fiind teme precum digitalizarea, investițiile și cooperarea economică între cele trei țări.

Gheorghiu a transmis un mesaj important privind așteptările investitorilor germani: aceștia solicită mai multă predictibilitate și eficiență în relația cu statul român. Aceste cerințe reprezintă, în opinia vicepremierului, pilonii esențiali pentru dezvoltarea unor politici publice viitoare solide și atractive pentru mediul de afaceri.

Nu în ultimul rând, în timpul șederii sale, Oana Gheorghiu a avut o întâlnire emoționantă cu membrii comunității românești din diaspora. Ea a descris acești români ca fiind oameni care „nu au încetat să spere că România poate deveni un loc mai bun pentru toți”.

În concluzie, la o lună de la instalarea în funcție, Oana Gheorghiu a reușit să stabilească o fundație solidă pentru un mod profesionist de lucru, marcând începutul unor reforme pe termen lung, dar realistă în privința rezultatului rapid. Reforma companiilor de stat, debirocratizarea și digitalizarea reprezintă pilonii principali pe care își va axa eforturile pentru o transformare profundă a administrației publice românești.