Organizația globală de mediu Greenpeace a salutat adoptarea pe 6 noiembrie a unui nou act normativ în România, care stabilește cadrul legal necesar pentru ca cetățenii, autoritățile locale, ONG-urile și întreprinderile mici să poată produce, gestiona și consuma împreună energie regenerabilă.

Acest cadru legislativ mult așteptat a fost în final creat “după aproape trei ani de solicitări de la autoritățile locale și societatea civilă”, menționează Greenpeace într-un comunicat de presă. Noua lege corectează lacunele din transpunerea Directivei UE 2018/2001, care până acum lăsase un cadru incomplet și nefuncțional pentru inițiativele locale. Lipsa unor definiții clare și a unor proceduri precise blocase formarea comunităților energetice, situând astfel România printre ultimele țări europene fără un suport legal solid pentru implicarea cetățenilor în tranziția energetică.

Prin intermediul acestui nou cadru, comunitățile energetice vor putea instala și administra local surse regenerabile, împărți energia produsă și păstra beneficiile economice în interiorul comunității. Legislația precizează modul în care aceste comunități se pot constitui și funcționa, stabilește reguli pentru schimbul de energie între membri și oferă o bază solidă pentru implicarea activă a cetățenilor, primăriilor și afacerilor locale în procesul de tranziție energetică.

Greenpeace subliniază că această inițiativă va genera locuri de muncă, va spori incluziunea socială și va contribui la reducerea sărăciei energetice.

După adoptarea acestui act normativ, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) are responsabilitatea de a elabora o serie de norme și metodologii complementare. Prima etapă prevede definirea procedurii pentru înființarea Registrului Comunităților Energetice, care va permite înregistrarea și recunoașterea oficială a acestora.

Andrei Crăciun, coordonator de campanii la Greenpeace România, a reiterat apelul către ANRE de a pune urgent în aplicare regulile de implementare care să facă legea funcțională. Totodată, a cerut Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene să deblocheze fondurile aferente tranziției juste, astfel încât cadrul legal să se transforme cât mai rapid în proiecte concrete de energie curată, produse și utilizate în comun.

Încă din februarie 2025, fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, declara că dezvoltarea comunităților energetice reprezintă o prioritate clară în sectorul energetic. El explica că aceste comunități funcționează pe bază de participare deschisă și voluntară, având autonomie și fiind controlate efectiv de acționarii sau membrii din proximitatea proiectelor regenerabile pe care aceștia le dețin și dezvoltă. Membrii pot fi persoane fizice, întreprinderi mici și mijlocii, dar și autorități locale, inclusiv primării, conform Digi24.

Obiectivul esențial al acestor comunități este să aducă beneficii de mediu, economice și sociale atât membrilor sau acționarilor cât și comunităților locale în care activează. Ministrul a subliniat că apariția comunităților energetice “va produce o mică revoluție”, însemnând o reducere considerabilă a costurilor la energie pentru asociațiile de proprietari, autoritățile publice și agenții economici care vor deveni astfel producători de energie.

Autor: Radu Popescu
Foto: Nataliia Babinska | Dreamstime.com
Contact: radu@romania-insider.com