Decizia CJUE afectează eforturile magistraților români pentru majorarea salariilor legate de atribuții suplimentare

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a emis pe 13 noiembrie o hotărâre care slăbește demersurile judecătorilor români de a obține o remunerație mai mare pentru îndeplinirea unor sarcini suplimentare, transmite Economedia.ro. Această decizie a venit doar la o zi după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a propus majorări salariale pentru magistrați, ca alternativă la restricțiile mai dure privind pensiile speciale — un subiect fierbinte în negocierile cu guvernul.

Proiectul ICCJ a fost inclus într-un document intitulat „Acord pentru Justiție și Stabilitate Instituțională”, pregătit în perspectiva discuțiilor mediate de primarul general Nicușor Dan.

Din cele șase măsuri propuse, Curtea a recomandat redirecționarea fondurilor destinate posturilor neocupate în instanțe către creșterea salariilor magistraților, susținând că aceste majorări ar contribui la „loialitate și stabilitate” în sistemul judiciar. Totodată, documentul cere instituțiilor de stat să evite criticile publice la adresa judecătorilor și solicită încheierea „atacurilor politice împotriva justiției”.

În schimb, hotărârea CJUE subliniază faptul că un magistrat care preia atribuții aferente unui post vacant, pe lângă cele ale propriei funcții numite, „nu are dreptul la o compensație obligatoriu financiară”. Curtea a concluzionat că principiul independenței judiciare nu exclude posibilitatea ca legislația națională să prevadă doar acordarea timpului liber compensatoriu în loc de recompense financiare pentru muncă suplimentară.

„Principiul independenței judiciare nu împiedică legislația națională, care prevede exclusiv acordarea de timp liber compensatoriu, să excludă orice recompensă financiară pentru activitatea desfășurată,” se arată în decizie.

Această hotărâre reprezintă un pas înapoi pentru președinta ICCJ, Lia Savonea, care a susținut constant necesitatea unor sporuri salariale pentru magistrații care își asumă responsabilități suplimentare, în contextul în care sistemul se confruntă cu deficit de personal și o creștere a numărului de achitări, fapt ce a atras o atenție sporită asupra performanțelor justiției.

Decizia CJUE complică și mai mult negocierile tensionate dintre magistrați și coaliția de guvernare privind reforma pensiilor. Judecătorii cer menținerea unor drepturi de pensionare apropiate de veniturile din perioada activă, în timp ce autoritățile intenționează să limiteze cuantumul pensiilor și să accelereze creșterea vârstei de pensionare.

Hotărârea Curții Europene va avea un impact semnificativ asupra dezbaterilor în curs privind salarizarea și distribuția volumului de muncă în instanțele românești. Ambele părți caută să ajungă la un compromis până la finalul lunii noiembrie, iar această decizie adaugă un nou element de complexitate în procesul negociator.

Autor: Iulian Matei
iulian@romania-insider.com

Foto: Ginasanders / Dreamstime.com