Jumătate dintre micile orașe ale României nu îndeplinesc criteriile de clasificare, arată un raport

Un raport recent al Curții de Conturi din România, întocmit între aprilie și noiembrie 2024, scoate la iveală o situație îngrijorătoare în privința organizației și funcționării comunelor și orașelor mici în raport cu populația deservită. Studiul relevă că, în funcție de numărul locuitorilor, multe localități nu mai corespund criteriilor de încadrare în categoriile lor actuale.

Conform legii, un oraș trebuie să aibă cel puțin 10.000 de locuitori pentru a fi recunoscut, în timp ce pentru comune este necesar un minimum de 1.500 de locuitori. În anul 2023, raportul arată că 119 orașe nu respectau criteriul de demografie de cel puțin 10.000 de locuitori, reprezentând mai mult de jumătate (55%) din totalul de 216 orașe. De asemenea, 432 de comune, adică 15% din totalul comunelor, nu îndeplineau acest criteriu.

Auditorii subliniază că criteriile demografice actuale utilizate pentru clasificarea localităților ca orașe și comune nu mai reflectă dinamica prezentă. Totodată, lipsa unor indicatori clari și de încredere, împreună cu dificultățile de calcul și interpretare ale acestora, complică mult evaluarea locurilor respective.

În anul 2023, doar 27% din comune și 34% din orașele mici au reușit să-și acopere mai mult de jumătate din buget prin venituri proprii. Cu toate acestea, capacitatea de autofinanțare a prezentat o îmbunătățire continuă din 2021 până în 2023, mai ales în cazul comunelor decât al orașelor mici. Totuși, ponderile mari ale cheltuielilor cu personalul sugerează o limitare a resurselor disponibile pentru dezvoltare.

Raportul mai notează că, spre deosebire de municipii și consiliile județene, orașele și comunele întâmpină dificultăți mai mari în atragerea de personal. Salariile sunt mai mari în orașe decât în comune, chiar și atunci când numărul de locuitori este asemănător.

O provocare majoră pentru orașe și comune este dependența de finanțarea din bugetul de stat și dificultatea de a colecta venituri proprii. Această dependență financiară este exacerbată de legi anuale care prevăd excepții ce, deși ajută pe termen scurt la echilibrarea bugetelor, pot afecta negativ autonomia și dezvoltarea pe termen lung.

Pe de altă parte, documentul semnalează că cadrul legislativ actual nu furnizează instrumentele necesare pentru a reorganiza eficient administrația locală și a răspunde nevoilor specifice ale comunităților.

Astfel, raportul Curții de Conturi pune accent pe necesitatea unei reevaluări a criteriilor și strategiilor legislative pentru a se adapta la realitățile și provocările actuale ale micilor comunități din România.