Fenomenul falsificării documentelor românești pentru a evita sancțiunile europene a ieșit la iveală într-un mod surprinzător, în nordul României. Comuna Vârfu Câmpului, situată aproape de granița cu Ucraina, a înregistrat o creștere incredibilă a populației în ultimul deceniu, deși statisticile electorale și prezența la vot au ridicat semne de întrebare.

Creșterea „fantomă” a populației din Vârfu Câmpului

În timp ce milioane de români au emigrat după 1989, Vârfu Câmpului a avut, conform recensământului, o populație care s-a dublat de la 3.420 în 2011 la peste 7.000 în 2021. Mai mult, în 2024 aproape 10.000 de persoane figurau pe listele electorale ale comunei, deși prezența la unele secții de votare era de doar 2%. Discrepanța a atras atenția autorităților, care au declanșat anchete ample.

În noiembrie 2024, perchezițiile efectuate în zonă au scos la lumină adevărul: nu o creștere demografică reală, ci aproape 10.000 de cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Rusia cu domicilii fictive în comună, uneori înregistrate fără știrea proprietarilor. Aceste documente false erau eliberate de funcționari ai serviciilor de stare civilă, în complicitate cu locali, contra unor sume de bani.

Extinderea rețelei și amploarea fraudei

Cazul de la Vârfu Câmpului nu a fost singular. În 2025, anchetele au identificat situații similare în județele Botoșani, Suceava, dar și în capitală. Pe 18 decembrie 2025, au fost realizate 37 de percheziții la nivel național, inclusiv la Primăria Sectorului 6 din București.

Parchetul General a descoperit un grup infracțional organizat încă din 2022, compus din șapte cetățeni ucraineni, care au acționat cu sprijinul unor avocați, notari și traducători. Numai în acest an, ei au depus peste 900 de cereri de redobândire a cetățeniei române, preponderent pentru ruși, folosind documente falsificate.

Primăria Sectorului 6 a anulat deja 68 de acte de identitate emise ilegal, în timp ce alte 300 de cazuri sunt încă în verificare. Constantin Florea, director adjunct al serviciului de stare civilă, a mărturisit că „un val masiv de cereri ne-a paralizat aproape complet activitatea”.

Au fost descoperite certificate de cetățenie eliberate fără aprobarea Autorității Naționale pentru Cetățenie, instituția care are exclusivitate în acest domeniu.

O rețea bine pusă la punct, cu zeci de mii de victime potențiale

Anchetatorii estimează că peste 18.700 de persoane provenind din fostul spațiu sovietic aveau domicilii fictive în România. O parte semnificativă dintre aceștia deține deja pașapoarte românești. Surse judiciare citate de presa internațională susțin că unii dintre beneficiari ar fi folosit chiar identitatea unor soldați ucraineni morți pe front, o manipulare macabră pentru a păcăli autoritățile europene.

Contextul legal: cetățenia română, o reluare veche

Legea din 1991 permite redobândirea cetățeniei române pentru persoanele ce pot demonstra că au avut strămoși pe teritoriile istorice ale României Mari între anii 1918 și 1940. Această categorie include zonele actuale din Republica Moldova și Ucraina.

Prin această legislație, aproape un milion de moldoveni și mii de ucraineni au obținut cetățenia română în mod legal, mai ales după aderarea României la Uniunea Europeană în 2007.

Odată cu declanșarea conflictului din Ucraina în 2022, interesul pentru pașaportul românesc a crescut puternic în rândul cetățenilor ruși, care au văzut în acesta o poartă de intrare în Uniunea Europeană și spațiul Schengen, atât pentru călătorii, cât și pentru evitarea sancțiunilor economice și stabilirea rezidenței fiscale.

Exploatarea arhivelor disparute și fraudele abil făcute

Potrivit Autorității Naționale pentru Cetățenie, grupările infracționale au profitat de distrugerea arhivelor oficiale pe durata războaielor și perioadei sovietice pentru a fabrica false genealogii. Acestea prezentau nașteri false în localități precum Cernăuți sau Chișinău, facilitând obținerea ilegală a cetățeniei.

În unele cazuri, certificatele de cetățenie falsificate erau realizate în doar câteva săptămâni, contra unor sume exorbitante, ce puteau ajunge la zeci de mii de euro. Un avocat din București a afirmat că unul dintre clienții săi ar fi plătit 75.000 de euro pentru astfel de documente.

Măsuri noi pentru stoparea abuzurilor

Din 2024, România a introdus cerința unui certificat de competență lingvistică în limba română pentru cei care solicită redobândirea cetățeniei. Scopul acestui pas este să sporească rigoarea și integritatea procesului de acordare a documentelor naționale.

Oficialii Autorității Naționale pentru Cetățenie au transmis că aceste măsuri sunt esențiale pentru a preveni noi fraude și pentru a proteja integritatea instituțiilor românești.

Astfel, România se confruntă cu o provocare majoră în gestionarea fluxului migrator care dorește să profite de avantajele cetățeniei române, punând în pericol securitatea și credibilitatea proceselor de acordare a drepturilor depline de cetățenie. Acțiunile autorităților în această direcție vor fi decisive pentru a stopa rețelele ilegale și a păstra România ca o poartă sigură spre Uniunea Europeană.