„Legea Novak”, oprită de Nicuşor Dan! Președintele atacă proiectul la CCR: „Încalcă dreptul la muncă”. Document exclusiv

FANATIK a obținut în exclusivitate documentul oficial prin care președintele României, Nicuşor Dan, a refuzat să promulge „Legea Novak”, trimițând actul normativ spre analiză Curții Constituționale. Proiectul schimba Legea educației fizice și sportului și introducea norme clare privind obligația cluburilor de a folosi un număr determinat de sportivi români în competițiile interne.

Motivele blocării legii: sesizarea CCR pentru neconstituționalitate

Prin sesizarea adresată Curții Constituționale, șeful statului explică detaliat de ce consideră că, în ciuda unei intenții nobile de a proteja și susține sportivii români, legea conține prevederi care încalcă atât prevederile Constituției, cât și legislația Uniunii Europene. De asemenea, Nicuşor Dan atrage atenția că modul în care a fost redactat textul legislativ generează dificultăți majore în aplicarea sa practică.

Decizia președintelui de a nu promulga legea înseamnă că aceasta este blocată temporar și va rămâne în stand-by până când CCR va emite o decizie cu privire la constituționalitatea sa. Curtea va analiza dacă legea respectă normele fundamentale ale statului și dacă poate intra în vigoare fără a încălca drepturi fundamentale. În cazul în care Curtea declară legea neconstituțională, aceasta va fi suspendată efectiv, iar Parlamentul este obligat să revină cu modificările necesare.

Doi poli de opinie: susținători și oponenți

De la adoptarea legii în Parlament, opinia publică și actorii implicați s-au împărțit în două tabere: pe de o parte, susținătorii care văd în „Legea Novak” o măsură benefică pentru sportul românesc, iar pe de altă parte, oponenții care au făcut apel inclusiv prin petiții către președinte să nu acorde promulgarea proiectului.

FANATIK l-a contactat pe Eduard Novak, inițiatorul legii și fost Ministru al Sportului în 2022, care a introdus inițial regulamentul ce stă la baza acestei legi. El și-a exprimat surprinderea și dezamăgirea față de decizia președintelui Nicuşor Dan:

„Sunt mirat, deși nu înțeleg motivul pentru care legea nu a fost promulgată. Este o lege care vine în sprijinul sportivilor români, nu reinventăm nimic. Prefer să nu comentez mai mult, aștept să aflu mai multe detalii. Există deja o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție care susține această lege și nu văd cum ar putea Curtea Constituțională să dea un alt verdict. Dar nu mă mir și închei aici.”

Replica deputatului Ciprian Paraschiv: „Nu există risc major”

Deputatul AUR Ciprian Paraschiv, cel care a propus modificările majore aduse Legii Sportului, a comentat pentru FANATIK această situație. El a afirmat că nu crede că sesizarea CCR va împiedica definitiv intrarea în vigoare a legii, relevând totodată că în Parlament legea a fost adoptată cu o majoritate covârșitoare:

„Nu știam că a fost trimisă la CCR și sincer nu înțeleg această decizie. Totuși, nu cred că este o tragedie. În Parlament a trecut cu largă majoritate, iar Înalta Curte a dat deja o hotărâre favorabilă în ianuarie în acest caz. S-a stabilit clar că legea nu încalcă Legea Bosman sau alte regulamente UE. Nu pot să vă spun de ce președintele nu o promulgă, au fost unele presiuni pentru a nu se aproba, dar nu cred că acestea vor avea efect.”

Ce înseamnă de aici înainte?

Pentru moment, „Legea Novak” rămâne blocată până la pronunțarea Curții Constituționale. Aceasta poate fie să valideze legea ca fiind conformă normelor constituționale și europene, permițând astfel promulgarea și intrarea sa în vigoare, fie să o amâne ori să o respingă, ceea ce ar obliga Parlamentul să revizuiască textul legislativ.

Această situație tulbură apele în lumea sportului românesc, unde măsura introdusă avea ca scop sprijinirea și promovarea sportivilor autohtoni, obligând cluburile interne să includă un anumit număr de români în competiții. Rămâne de văzut cum se va pronunța judecătorul constituțional și dacă se va găsi o soluție echilibrată pentru această dezbatere.

Legea Novak și controversa sa demonstrează tensiunile dintre voința politică, protecția legislației europene și drepturile fundamentale ale angajaților, ridicând un semnal de alarmă asupra modului în care astfel de reglementări sunt elaborate și promovate în România.