Lipsa comunicării între Ucraina și România a întârziat avertizarea asupra dronelor explozive în Portul Constanța

Pe 5 iunie 2026, Ministerul Apărării Naționale al României (MApN) a făcut public un comunicat referitor la incidentul din Portul Constanța, având la bază răspunsurile primite de la Ministerul Apărării din Ucraina, după o solicitare din partea ministrului Radu Miruță. Acest incident a implicat autodetonarea a patru drone maritime ucrainene.
Detalii despre incident și desfășurarea evenimentelor
Conform autorităților ucrainene, în după-amiaza zilei de 4 iunie 2026, patru drone tip Sargan-3000, utilizate în special pentru bruiaj, au pierdut contactul în apropiere de Sevastopol, la o distanță de aproximativ 250 km de țărmul românesc. Se presupune că această pierdere a fost provocată de măsurile de război electronic ale Federației Ruse, ceea ce a dus la imposibilitatea controlării dronelor.
În dimineața zilei de 5 iunie, la ora 9:54, forțele navale ucrainene au notificat omologii lor români cu privire la riscurile de autodetonare ale dronelor, după ce, cu câteva ore mai devreme, autoritățile române au detectat un obiect plutitor în aproprierea Danei 78 din Constanța. Această desfășurare a evenimentelor a ridicat semne de întrebare referitoare la comunicarea dintre cele două părți.
Între orele 10:27 și 13:00, toate cele patru drone s-au autodetonat, provocând o explozie în afara portului, iar una dintre ele a explodat în interiorul acestuia, fără a cauza victime.
Măsuri post-incident și colaborarea interinstituțională
În urma incidentului, MApN a solicitat stabilirea unui canal tehnic permanent de comunicare între Forțele Navale Române și cele ucrainene și au fost elaborate protocoale pentru asigurarea unei informări rapide și eficiente în cazul unor situații de risc în Marea Neagră. De asemenea, ministrul apărării a subliniat necesitatea ca toate dronele maritime să fie programate să se autodetoneze într-o zonă sigură, departe de zonele sensibile din România.
Dronele Sargan-3000, care au fost implicate în acest incident, sunt ambarcațiuni dirijate cu o semnătură radar foarte redusă, ceea ce le face mai greu de detectat. Acest incident a evidențiat necesitatea unei colaborări strânse în fața provocărilor din regiune.
Colaborarea MApN cu alte instituții, inclusiv Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Transporturilor, va contribui la clarificarea responsabilităților în ceea ce privește securitatea portuară, atât militară cât și civilă.
Impactul asupra locuitorilor din Constanța și concluzii
Deși explicațiile oferite de partea ucraineană subliniază aspectele legate de războiul electronic, comunicatul MApN nu detaliază suficient intervalul de timp care a trecut până la informarea autorităților române. Această întârziere poate afecta încrederea populației în eficiența comunicării în situații de criză.
Incidentul a scos în evidență vulnerabilitățile infrastructurii maritime a României și a generat îngrijorări semnificative pentru cetățenii și antreprenorii din Constanța, care devin conștienți de riscurile posibile asociate conflictelor externe din vecinătate.
Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și din relatările presei naționale, inclusiv Biziday. Textul a fost redactat editorial pentru a oferi un context mai clar al incidentului.
De reținut
Locuitorii orașului Constanța au experimentează o stare de neliniște după acest incident, evidențiind fragilitatea securității portuare în raport cu evenimente externe. Este vital ca autoritățile să îmbunătățească protocoalele de reacție și să asigure o comunicare eficientă pentru a preveni eventuale situații periculoase în viitor.
Informația a fost comunicată de Ministerul Apărării Naționale, printr-un comunicat de presă.














