Constructorii români, loviți puternic de stoparea șantierelor, cer modificări urgente la Ministerul Finanțelor

Constructorii din România se confruntă cu o criză gravă generată de stoparea proiectelor majore finanțate prin programele Anghel Saligny și PNRR, din cauza constrângerilor bugetare. Într-o întâlnire organizată recent de Consiliul Concurenței, președintele Federației Patronale a Societăților din Construcții (FPSC), Cristian Erbașu, a făcut un apel către Ministerul Finanțelor pentru relaxarea unor măsuri fiscale și pentru găsirea unei soluții în privința facturilor restante pe care statul le are către firmele din construcții.

Impozitul minim pe cifra de afaceri: o măsură care trebuie recalibrată

Una dintre principalele solicitări ale industriei construcțiilor se referă la modificarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA). Conceptul acestui impozit a fost creat pentru a împiedica marile companii, în special multinaționalele, să își reporteze profiturile către societăți afiliate din afara țării și astfel să evite plata impozitului pe profit în România. Totuși, conform lui Cristian Erbașu, aplicarea actuală este prea rigidă și produce efecte negative neintenționate.

„Impozitul pe cifra de afaceri nu trebuie aplicat în mod brutal. Inițial urmărea să oprească exportul profitului către alte țări, dar acum, pe lângă un bine făcut, au apărut și efecte dăunătoare. Este necesară o nuanțare a aplicării acestui impozit,” a explicat președintele FPSC.

Actualmente, IMCA este valabil pentru companiile care depășesc o cifră de afaceri anuală de 50 de milioane de euro, iar un mecanism complemental ce limitează deductibilitatea anumitor cheltuieli către firme din străinătate se aplică doar firmelor sub această cifră de afaceri. Constructorii solicită o revizuire astfel încât impozitul să își atingă scopul inițial, fără a afecta în mod disproporționat companiile autohtone.

Compensarea facturilor neplătite – o propunere esențială

O altă măsură importantă cerută de constructori este compensarea facturilor restante pe care statul le are către firmele de construcții cu obligațiile fiscale și taxele datorate de acestea. Cristian Erbașu a subliniat că aceste datorii acumulate de autoritățile centrale și locale ar trebui să fie compensate trimestrial, mai ales că impozitele locale vor crește în anii ce urmează, ceea ce va duce la venituri proprii mai mari pentru unitățile administrativ-teritoriale (UAT-uri).

„Facturile pe care statul le are restante pentru lucrările finalizate ar trebui compensate cu taxele datorate de constructori, inclusiv cele de la autoritățile locale,” a mai precizat Erbașu.

Deblocarea proiectelor, susținere financiară și garanții pentru credite

Constructorii au anunțat că vor solicita și deblocarea proiectelor cu un grad de realizare mai mic de 30%, multe dintre acestea având costuri mari de conservare și un impact social important. Pentru a putea continua lucrările, firmele cer susținere prin credite garantate de stat, cu dobânzi parțial subvenționate. La discuția programată la Ministerul Finanțelor, vor participa și reprezentanți ai celor trei bănci controlate de stat: CEC Bank, Exim Banca Românească și Banca de Investiții și Dezvoltare.

„Există firme care doresc să continue proiectele, dar au nevoie de credite bancare. Propunerea noastră către stat este să susțină o parte din dobândă și să garanteze plata acestor credite. Ministrul ne-a promis implicare, iar noi sperăm să găsim o soluție la întâlnirea de luni,” a declarat Cristian Erbașu.

Pericol de 50.000 de concedieri în construcții și migrarea forței de muncă

Criza provocată de stoparea lucrărilor și reducerea bugetelor de investiții riscă să lase fără loc de muncă până la 50.000 de angajați în construcții, numai în următoarele șase luni. Un număr însemnat dintre aceștia s-ar putea orienta spre muncă în străinătate, în căutarea unui venit sigur.

„Constructorii și-au dimensionat echipele în funcție de proiectele existente. Odată cu oprirea acestora, nu vor mai putea susține numărul actual de angajați, ceea ce va conduce inevitabil la concedieri,” a avertizat președintele FPSC.

Din cele peste 200.000 de persoane angajate în companiile membre FPSC, aproximativ 60-70.000 activează direct în domeniul construcțiilor. La nivel național, în acest sector lucrează în jur de 500.000 de persoane.

Semnale alarmante de la companiile din domeniu

Situația financiară și de piață este extrem de dificilă pentru firmele de construcții, în special pentru cele medii, cu 50-100 de angajați, care par să fie cele mai vulnerabile, fiind prea mari pentru a evita problemele și prea mici pentru a găsi singure soluții.

„Nu doar că sunt semnale negative, ci realități grave. Unele firme se pregătesc să închidă activitatea, iar altele reduc masiv dimensiunea și activitatea lor,” a concluzionat Cristian Erbașu.

---

Așadar, industria construcțiilor din România trece printr-o perioadă critică care necesită o implicare rapidă și coordonată a autorităților, prin ajustarea legislației fiscale și susținerea financiară efectivă a companiilor afectate, pentru a evita o criză socială majoră și scăderea competitivității sectorului de construcții la nivel național.