Miruță și Robles, întrevedere la Mihail Kogălniceanu

Ministrul român al apărării, Radu Miruță, și omoloaga sa spaniolă, Margarita Robles, s-au întâlnit marți, 16 septembrie 2026, la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, în prezența șefilor apărării din cele două țări.
Din partea României a participat și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad. Din partea Spaniei a fost prezent Teodoro López Calderón, șeful spaniol al apărării. Anunțul aparține Ministerului Apărării Naționale.
Discuțiile au vizat stadiul relațiilor bilaterale, situația de securitate din regiune și oportunitățile de cooperare în cadrul NATO și al Uniunii Europene. Întâlnirea a legat agenda politico-militară de un loc cu rol operațional pe flancul estic.
Oficialul român a mulțumit pentru contribuția Spaniei la consolidarea securității în regiunea Mării Negre, efort amplificat după incidentele cu drone din ultimele luni. Miruță a felicitat omologul spaniol pentru profesionalismul piloților militari spanioli, evidențiind contribuția lor la poliția aeriană din România și, în special, doborârea unei drone aeriene pe 16 august a.c.
A fost subliniată importanța prezenței trupelor spaniole în cadrul Grupului de Luptă al NATO condus de Franța în România. Angajamentul a fost descris ca esențial pentru România, în timp ce situația de securitate din regiunea Mării Negre rămâne complexă și volatilă, potrivit comunicatului.
Miniștrii au reafirmat necesitatea continuării acordării de sprijin multidimensional Ucrainei, inclusiv prin Misiunea de Asistență Militară a UE și prin instrumentele europene destinate susținerii capacității de apărare a Ucrainei.
Au discutat contribuțiile României și Spaniei la misiunile și operațiile UE sub egida Politicii de Securitate și Apărare Comune, cu accent pe evoluțiile din Balcani, Africa, Orientul Mijlociu și pe inițiativele de securitate maritimă. Au fost evidențiate contribuțiile UE prin Instrumentul European pentru Pace – EPF – și necesitatea conectării progresive a Republicii Moldova la inițiativele europene relevante.
La final, cei doi miniștri au convenit asupra continuării consolidării dialogului politico-militar, pentru explorarea oportunităților de cooperare bilaterale și europene și pentru dezvoltarea capacității de apărare și a rezilienței naționale și euroatlantice.
Textul oficial nu adaugă alte măsuri sau calendare. Rămân pe listă, în ordine verificabilă: data, locul, participanții, temele bilaterale și aliate, mulțumirile pentru rolul Spaniei la Marea Neagră după incidentele cu drone, profesionalismul piloților și referirea la 16 august, trupele spaniole din grupul de luptă NATO condus de Franța, sprijinul multidimensional pentru Ucraina, misiunile PSAC, EPF, Moldova și dialogul politico-militar pe mai departe.
Comunicatul Ministerului Apărării Naționale fixează data – marți, 16 septembrie – și locul – Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu. Participanții sunt Radu Miruță și generalul Gheorghiță Vlad, din partea României, și Margarita Robles și Teodoro López Calderón, din partea Spaniei. Temele anunțate sunt stadiul relațiilor bilaterale, situația de securitate din regiune și oportunitățile de cooperare în NATO și UE.
Pe linia securității pontice, oficialul român a mulțumit pentru contribuția Spaniei, efort amplificat după incidentele cu drone din ultimele luni. A felicitat omologul spaniol pentru profesionalismul piloților militari spanioli, cu referire la poliția aeriană din România și la doborârea unei drone aeriene pe 16 august a.c. A subliniat, totodată, importanța trupelor spaniole din Grupul de Luptă al NATO condus de Franța în România, în contextul unei situații complexe și volatile la Marea Neagră.
Miniștrii au reafirmat sprijinul multidimensional pentru Ucraina, inclusiv prin Misiunea de Asistență Militară a UE și prin instrumentele europene destinate susținerii capacității de apărare a Ucrainei. Au discutat contribuțiile României și Spaniei la misiunile și operațiile PSAC, cu accent pe Balcani, Africa, Orientul Mijlociu și pe securitatea maritimă. Au fost evidențiate contribuțiile UE prin EPF și necesitatea conectării progresive a Republicii Moldova la inițiativele europene relevante. În încheiere, au convenit să continue consolidarea dialogului politico-militar pentru cooperare bilaterală și europeană și pentru dezvoltarea capacității de apărare și a rezilienței naționale și euroatlantice.














