O recentă investigație a scos la lumină faptul că în București există peste 200 de locuințe turistice disponibile pe platformele de închirieri online, inclusiv Airbnb și Booking, care sunt situate în clădiri încadrate în clasa I de risc seismic (RS1). Aceste date au fost furnizate de organizația Re:Rise și citate de publicația The Guardian. Începând cu 2024, închirierea acestor unități va fi interzisă prin lege, având în vedere gradul lor de vulnerabilitate în fața unui potențial cutremur.

Cifre îngrijorătoare și implicații legale

Analiza efectuată de Re:Rise relevă faptul că 116 locuințe sunt listate pe Booking, 47 pe Airbnb, iar 44 apar pe ambele platforme de închirieri. Toate aceste proprietăți se află în clădiri RS1, unde închirierea este interzisă conform legislației române. Bucureștiul are înregistrate peste 400 de clădiri în această categorie, iar cei care ignoră această reglementare riscă amenzi cuprinse între 1.000 și 2.000 de euro.

Re:Rise subliniază că numărul real al acestor locuințe ar putea fi semnificativ mai mare, deoarece evaluarea seismică nu a fost realizată pentru toate clădirile din oraș. Organizația atrage atenția asupra faptului că turiștii nu primesc informații clare cu privire la riscurile structurale și că platformele de închirieri nu solicită o declarare a stării imobilelor.

București, capitală vulnerabilă

Bucureștiul este recunoscut ca fiind cea mai vulnerabilă capitală din Uniunea Europeană în fața riscurilor seismice. Cutremurul devastator din 1977, soldat cu peste 1.500 de morți și prăbușirea a 32 de clădiri, rămâne o amintire vie. Experții sugerează că un cutremur major este iminent, iar efectele ar putea fi mult mai severe, având în vedere starea precară a infrastructurii.

Matei Sumbasacu, inginer și fondator al Re:Rise, a declarat că organizația a încercat să atragă atenția platformelor de rezervări asupra acestei probleme, însă acestea consideră că responsabilitatea revine proprietarilor. Activisti ai organizației au început campanii de conștientizare, plasând autocolante cu coduri QR pe cutiile pentru chei ale clădirilor aflate în clasa RS1.

Un exemplu specific adus în discuție de The Guardian este un apartament cu două camere situat în zona Piața Universității, promovat drept „locuință de designer” la un preț de aproximativ 100 de euro pe noapte. O familie cazată acolo a menționat că structura clădirii părea nesigură. De asemenea, un proprietar cu statut de „superhost” pe Airbnb are 25 de apartamente, dintre care cel puțin șase în clădiri RS1.

Dintre unitățile identificaate ca RS1, doar două menționează riscurile seismice, însă descrierile acestora tind să subestimeze gravitatea situației. Conform legii, clădirile de acest tip ar trebui să fie semnalizate corespunzător, dar mulți turiști străini nu inteleg semnele din cauza barierelor lingvistice.

Răspunsurile oficiale și măsurile de control

Primăria București a comunicat că inspecțiile se realizează în urma plângerilor primite, iar Ministerul Turismului a fost informat despre despre nerespectarea interdicției de închiriere în clădirile RS1. Reprezentanții platformelor Airbnb și Booking au declarat că își analizează poziția, dar subliniază că proprietarii au responsabilitatea de a respecta legislația locală.

Anul 2025 a adus în București peste două milioane de turiști, conform Institutului Național de Statistică, în timp ce multe clădiri din oraș, inclusiv instituții educaționale și administrative, rămân vulnerabile în fața cutremurelor. O evaluare realizată în 2022 de către Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență indică faptul că un cutremur major ar putea provoca distrugerea a aproximativ 23.000 de clădiri, cu estimări de 6.500 de decese și circa 16.000 de răniți.

Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale, inclusiv The Guardian. Textul a fost redactat editorial pentru contextualizarea subiectului.

De reținut

Riscurile seismice la care sunt expuși atât locuitorii, cât și turiștii din București ridică semne de întrebare asupra siguranței închirierii acestor locuințe. Deși reglementările sunt clare, aplicarea acestora nu pare să fie suficient de strictă, ceea ce constituie un risc real pentru viața celor implicați. Este recomandat ca persoanele dornice să închirieze locuințe în capitală să verifice atent informațiile disponibile despre clădiri și să ceară clarificări de la proprietari, pentru a evita eventuale surprize neplăcute.