Premierul României, Ilie Bolojan, a anunțat în cadrul unei conferințe de presă susținută pe 17 noiembrie că proiectul de buget pentru anul 2026 s-ar putea să nu fie finalizat și aprobat în decembrie, așa cum era tradiția, ci abia în luna ianuarie a anului următor. Aceasta, după ce vor fi adoptate toate măsurile bugetare necesare pentru a asigura o construcție bugetară previzibilă pentru anul viitor.

Declarațiile oficialului au fost făcute în contextul participării sale la Adunarea Generală a Asociației Municipiilor din România, potrivit informațiilor comunicate de Agerpres.

Modificări legislative necesare pentru măsuri fiscale

Pe 18 noiembrie, Parlamentul are pe ordinea de zi modificarea legii privind măsurile fiscale, care face parte din cel de-al doilea pachet de măsuri bugetare. Actualizarea acestui act normativ va răspunde obiecțiilor ridicate de Curtea Constituțională a României (CCR). Conform premierului Bolojan, această modificare este esențială pentru ca administrațiile locale să poată majora taxele pe proprietate și astfel să-și eficientizeze colectarea veniturilor.

Provocările deficitului bugetar și țintele pentru 2026

Ilie Bolojan a subliniat că situația actuală indică un deficit bugetar estimat la finalul anului 2024 de circa 8,4% din PIB. Pentru anul următor, obiectivul guvernului este să reducă acest deficit cât mai aproape posibil de pragul de 6%. "Dacă ar fi să fac o estimare, aș spune că ne putem încadra între 6% și 6,5%", a afirmat premierul.

Acesta a evocat, totodată, o problemă majoră care limitează reducerea deficitului – costul plății dobânzilor pentru datoria publică. În acest an, sumele plătite ca dobânzi se ridică la circa 11 miliarde de euro, iar pentru 2026 se estimează o sumă de 12 miliarde de euro, adică aproximativ 3% din PIB.

Disciplina fiscală – cheia pentru spațiul fiscal

Pe de altă parte, Bolojan a subliniat că respectarea riguroasă a disciplinei fiscale poate duce la reducerea costurilor de împrumut ale statului și, implicit, la crearea unui spațiu fiscal suplimentar. Astfel, printr-o gestionare prudentă a finanțelor publice, România ar putea diminua povara dobânzilor și ar deschide calea către un buget mai echilibrat și sustenabil.

În concluzie, planificarea bugetară pentru 2026 va depinde în mare măsură de adoptarea măsurilor legislative restante și de capacitatea Guvernului de a gestiona eficient datoria publică și cheltuielile aferente acesteia. Amânarea aprobării bugetului spre începutul anului viitor reflectă tocmai nevoia de a avea o viziune completă și coerentă asupra acestor aspecte înainte de consolidarea finanțelor publice.

Foto: Gov.ro
Articol realizat de: iulian@romania-insider.com