CSAT a aprobat o strategie extinsă de înzestrare militară pentru perioada 2027-2036, care vizează achiziția de avioane F-35, sisteme de apărare Patriot, tancuri și alte echipamente esențiale. Acest program este direcționat de necesitățile de securitate generate de tensiunile din regiune.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a dat undă verde în septembrie 2026 noului Plan de Înzestrare a Armatei României, destinat intervalului 2027-2036. Acest document cuprinde un set de achiziții semnificative, incluzând avioane F-35 de generația a cincea, sisteme de apărare antiaeriană Patriot, tancuri de luptă și vehicule blindate Piranha 5. În plus, programul vizează și integrarea dronelor de atac, precum și dezvoltarea unui satelit militar destinat comunicațiilor.

Această inițiativă survine în contextul conflictului din Ucraina, unde provocările de securitate au determinat România să-și revizuiască prioritățile de apărare. Evenimentele recente, cum ar fi dronele și fragmentele de rachete care au ajuns pe teritoriul național, au accelerat necesitatea de investiții în tehnologia de monitorizare și reacție rapidă.

Planul de Înzestrare a Armatei Române (PIAR) conturează strategia națională pe termen lung pentru echiparea forțelor armate și se actualizează anual, integrând observațiile CSAT. Acesta ia în considerare o serie de factori, inclusiv dezvoltările recente pe scena internațională și obligațiile asumate în cadrul NATO.

Obiectivele militare sunt organizate în șase categorii mari: angajare, protecție, comandă și control, informații, proiecția forței și suport logistic. În sfera Forțelor Terestre, se preconizează achiziționarea de armament individual adaptat standardelor NATO, vehicule tactice JLTV pentru unitățile speciale, mașini de luptă pe șenile și obuziere de 155 mm.

Pentru Forțele Aeriene, integrarea avioanelor F-35, care vor completa flota de F-16, reprezintă un obiectiv de bază. De asemenea, se plănuiește achiziția de drone capabile să efectueze atacuri precise, inclusiv muniții de tip „loitering”, cunoscute ca „drone kamikaze”, ce permit supravegherea și neutralizarea țintelor identificate.

Extinderea capacităților de apărare aeriană va include nu doar continuarea programului Patriot, ci și instituirea unor sisteme SHORAD și VSHORAD pentru protecție de scurtă distanță. Totodată, se vor integra rachete portabile, precum și soluții pentru interceptarea dronelor și rachetelor cu ajutorul sistemului C-RAM, destinat contracarării amenințărilor aeriene.

Un aspect important îl constituie dezvoltarea infrastructurii digitale pentru coordonarea acțiunilor militare, în care România își propune să dispună de un satelit militar pentru comunicații securizate, integrându-se astfel în planurile strategice pe termen lung.

Modernizarea Forțelor Navale implică adaptarea fregatelor și a navelor de luptă, precum și dotarea cu nave de patrulare OPV și echipamente antinavă. Printre rachetele planificate se numără Naval Strike Missile (NSM), cu capacitate de lansare de pe platforme terestre și maritime.

O parte semnificativă din acest plan va beneficia de resursele oferite prin instrumentul european SAFE (Security Action for Europe), care susține investițiile în apărare. România a identificat deja 22 de proiecte în cadrul SAFE, totalizând aproximativ 16,68 miliarde de euro, din care 9,7 miliarde vor sprijini Ministerul Apărării Naționale. Dintre acestea, 14 contracte au fost semnate, iar restul sunt în curs de finalizare.

Printre inițiativele derulate cu ajutorul SAFE se numără achiziția de rachete portabile, vehicule logistice, sisteme de drone și armament individual. O atenție specială se acordă sistemelor proiectate pentru contracararea dronelor, incluzând soluții precum Skyranger și Skynex, destinate neutralizării amenințărilor din aer.

Bugetul alocat pentru apărare va necesita o ajustare graduală între 2027 și 2030, asigurând astfel implementarea eficientă a acestei strategii, deși sprijinul european rămâne vital.

Într-o notă adițională, se preconizează dezvoltarea unor inițiative în domeniul electronicelor de război, având ca scop interceptarea comunicațiilor și radare adversariale. Acest plan subliniază adaptarea României la noi realități de securitate și nevoile operaționale ale armatei pe termen lung.

Informațiile includ rapoarte de la Ministerul Apărării Naționale, CSAT și detalii privind instrumentul european SAFE.