Reacția specialiștilor privind noul proiect de OUG pentru schimbarea legislației în privința forței de muncă din străinătate

Guvernul României a lansat recent în transparență decizională un proiect de ordonanță de urgență menit să modifice legislația privind imigrația și atragerea forței de muncă din străinătate. Acest demers, anunțat anterior de Ciprian Văcaru, secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, stârnește deja reacții puternice din partea specialiștilor din domeniul recrutării și imigrației, care avertizează cu privire la posibile consecințe negative pentru piața muncii și mediul de afaceri.

Principalele teme criticate de specialiști

Unul dintre punctele cele mai controversate ale proiectului este articolul 14, care prevede sancționarea agențiilor de recrutare pentru fiecare străin plasat pe teritoriul României în cazul în care acesta este ulterior obligat să părăsească țara. Astfel, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) ar putea reține dintr-un depozit financiar considerabil – de 200.000 de euro pentru până la 1.000 de lucrători străini – suma de 2.000 de euro pentru fiecare persoană care pleacă. Acest mecanism, spun experții, pune o presiune financiară disproporționată asupra agențiilor și ar putea hățișii un domeniu care necesită flexibilitate și predictibilitate.

Elena Antoneac, Managing Partner al Nestlers Group, a explicat într-un interviu pentru Mediafax că aceste prevederi transferă către agenții responsabilități dincolo de limitele lor firești. Agențiile sunt astfel răspunzătoare nu doar pentru prezența străinilor în țară, ci și pentru respectarea contractelor de muncă și pentru conduita angajaților, inclusiv în cazurile de abuzuri din partea angajatorilor sau de neîndeplinire a obligațiilor contractuale. „Este o povară foarte mare, care, pe termen lung, poate descuraja agențiile serioase să mai ofere servicii de calitate”, precizează ea.

Probleme cu Lista ocupațiilor deficitare și rigurozitatea codurilor COR

Un alt aspect problematic semnalat de specialiști vizează condiționarea accesului la forță de muncă din străinătate pe baza unei liste a ocupațiilor deficitare strict corelate cu codurile COR actualizate trimestrial. Elena Antoneac subliniază că această procedură este defectuoasă din cauză că lipsesc criterii clare și algoritmi transparenți pentru stabilirea reală a deficitului de personal pe piață. În plus, actuala structură a codurilor COR este depășită și nu reflectă dinamica și complexitatea ocupării forței de muncă în economia contemporană. „Această rigiditate blochează accesul companiilor la specialiști, mai ales în sectoarele cu o evoluție rapidă și în domenii emergente”, adaugă ea.

Impactul asupra agențiilor de recrutare și al mediului de afaceri

Modificările propuse cresc semnificativ volumul de sarcini logistice și administrative pentru agenții, care ar trebui să-și extindă rolul natural de facilitatore a recrutării, transformându-se în organe de control. Agențiile ar fi obligate să facă vizite regulate la angajatorii care au recrutat străini pentru a verifica dacă aceștia lucrează conform fișelor de post, ceea ce este aproape imposibil și dificil de gestionat.

Mai mult, ele ar trebui să raporteze constant către ANOFM, ITM și Inspectoratul General pentru Imigrări cu privire la orice modificare intervenită în relația contractuala dintre angajator și angajat. Această birocrație impunând un proces extrem de greoi și costisitor, care riscă să descurajeze firmele să mai apeleze la recrutarea de forță de muncă străină. „Este un nonsens din punct de vedere legal și practic ca agențiile să fie puse să controleze propriii clienți fără instrumentele necesare”, mai spune Antoneac.

În aceste condiții, costurile serviciilor de recrutare și imigrare vor crește semnificativ, iar capacitatea angajatorilor de a susține financiar aducerea lucrătorilor străini va scădea, ceea ce ar putea afecta serios activitatea multor companii, mai ales în sectoarele cu deficit major de personal.

Riscul excluderii specialiștilor valoroși

Un punct esențial ridicat este că noua lege nu ia în calcul realitățile muncii moderne, unde performanța profesională nu este neapărat legată de o diplomă formală. Antoneac oferă un exemplu ilustrativ: un profesionist de talia lui Mark Zuckerberg ar trebui să treacă prin această procedurală rigidă, ceea ce este aberant și contraproductiv. Astfel, măsurile riscă să descurajeze atragerea de talente valoroase și specialiști de înalt nivel, afectând competitivitatea României pe scena internațională.

Concluzii asupra modificărilor legislative

În concluzie, specialiștii în recrutarea de forță de muncă străină cataloghează actualul proiect de OUG ca fiind prea restrictiv, birocratic și cu o distribuție inechitabilă a responsabilităților. Impunerea unor reguli rigide și sancțiuni drastice pune în pericol un mecanism care, în ultimii ani, a susținut economia națională prin acoperirea deficitului de muncitori.

Este nevoie de o regândire profundă a proiectului, cu consultări largi cu mediul de afaceri și agențiile de recrutare, pentru a găsi un echilibru între garantarea respectării legii și menținerea atractivității României pentru forța de muncă calificată din străinătate.

Sursa: interviu Mediafax cu Elena Antoneac, Managing Partner Nestlers Group și analiza recentă a proiectului de OUG privind imigrația în România.