Reforma administrativă: ce localități ar putea fi comasate

România nu are încă o nouă hartă administrativă și nicio primărie nu a fost desființată prin anunțul făcut luni, 9 noiembrie 2026. PSD a intrat într-o etapă de analiză și consultare pentru o reformă care ar putea reuni comune mici, ar putea reclasifica unele orașe și ar putea reduce inclusiv numărul județelor.
Coordonatorul grupului de lucru, europarlamentarul Dragoș Benea, spune că documentul tehnic ar trebui încheiat până în martie. Abia după aceea pot urma decizii politice și legislative.
Cine poate intra în analiză
Pentru comune sunt luate în calcul trei variante: comasarea celor cu mai puțin de 1.500, 3.000 sau 5.000 de locuitori. Niciun prag nu a fost stabilit definitiv. Datele de referință ar urma să fie cele despre populația rezidentă publicate de Institutul Național de Statistică pentru 2025.
Benea a indicat existența a peste 450 de unități administrativ-teritoriale cu mai puțin de 1.500 de locuitori și a aproximativ 1.100 cu cel mult 3.000. În scenariul pragului de 3.000, estimarea sa este că ar dispărea între 15.000 și 18.000 de funcții elective locale, de la primari și viceprimari la consilieri.
În cazul orașelor, atenția se îndreaptă spre localitățile care au coborât sub pragul legal de 10.000 de locuitori. Peste 55% dintre orașe s-ar afla în această situație, potrivit coordonatorului PSD. Soluțiile analizate includ alipirea de o localitate vecină sau revenirea la statutul de comună.
Populația nu este singurul criteriu
Grupul de lucru a anunțat o evaluare mai largă. Vor conta raportul dintre veniturile și cheltuielile proprii, capacitatea de colectare a taxelor, personalul și competențele administrației, investițiile realizate și fondurile atrase.
Alte criterii privesc distanța față de drumuri și servicii de urgență, accesul la școli, dispensare și medici, precum și existența rețelelor de apă, canalizare, gaze, iluminat sau transport public. Comitete constituite în fiecare județ, sub coordonarea prefecturilor, ar urma să centralizeze informațiile și propunerile locale.
Ce se întâmplă cu satele și cu mandatele actuale
Desființarea unei primării ca instituție nu înseamnă automat dispariția satelor din componența comunei. Benea a spus că denumirea satului ar rămâne, chiar dacă unitatea administrativă din care face parte s-ar schimba.
Primarii aleși ar urma să își ducă mandatele până în 2028. Coordonatorul proiectului a invocat și regula potrivit căreia modificările electorale trebuie făcute cu suficient timp înaintea scrutinului. De aceea, calendarul tehnic este grăbit, dar efectele nu sunt imediate.
Ce rămâne necunoscut
Nu există încă lista localităților, numărul județelor care ar rămâne, harta noilor granițe sau formula prin care patrimoniul, datoriile și angajații ar fi transferați. Nici economiile bugetare nu au fost prezentate într-un calcul public complet.
Până la apariția unui proiect legislativ, cifrele comunicate descriu scenarii de lucru. Pentru locuitori, testul decisiv va fi dacă reorganizarea reduce birocrația fără să îndepărteze serviciile publice de comunitățile mici.














