Amenințările reprezentate de dronele rusești care zboară în apropierea României devin tot mai frecvente. Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a declarat că se lucrează la o strategie adaptată pentru gestionarea acestor provocări. În prezent, țara se sprijină pe piloții de F-16 pentru a contracara aceste incursiuni.

În cadrul unei întâlniri recente, Comisia de Apărare a Senatului a discutat despre necesitatea adaptării legislației în fața amenințărilor aduse de dronele nedorite, un prim pas esențial în asigurarea unei reacții legislative eficiente.

Predoiu a reafirmat că, în scopul combaterii acestor riscuri militare, este important să se dezvolte un concept solid de apărare. Până acum, Forțele Aeriene Române folosesc avioanele F-16, iar planificările recente indică o achiziție în valoare de aproximativ 1 miliard de euro pentru noi soluții de apărare.

Noua legislație va lua în considerare faptul că aceste amenințări au caracter militar, va analiza intrările anterioare ale dronelor în zona economică exclusivă și va evalua capacitățile de detecție existente. De asemenea, Ministerul Afacerilor Interne va rămâne activ în discuțiile parlamentare și va oferi toate informațiile necesare, cooperând cu instituții precum Consiliul Suprem de Apărare al Ţării.

Între 24 și 30 august, Ministerul Apărării Naționale a raportat 11 incidente cu drone în apropierea frontierelor. Aceste situații au fost legate de conflictele recente dintre Federația Rusă și Ucraina, afectând direct securitatea națională.

Cele mai multe dintre aceste incidente au implicat detectarea țintelor aeriene pe cerul Ucrainei, în special în zona Vâlcove – Insula Șerpilor. De exemplu, pe 24 august, o dronă a intrat în spațiul românesc dinspre Republica Moldova, iar fragmente ale acesteia au fost găsite în Ciușlea, județul Vrancea.

Raportul Ministerului Apărării detaliază următoarele: 11 cazuri de incidente cu drone, o intrare confirmată în spațiul aerian românesc, descoperiri de resturi de drone, precum și alerte legate de obiecte zburătoare în zona de frontieră.

Avioanele F-16 au rol esențial în combaterea dronelor, dar interceptarea lor este costisitoare, prețul rachetelor ajungând între 400.000 și 500.000 de dolari, comparativ cu aproximativ 50.000 de dolari pentru o dronă rusă.

De asemenea, Ministerul Apărării dispune de 36 de unități Gepard, un sistem de artilerie antiaeriană primit de la Germania în anii 2000, care include două tunuri de 35 mm și un radar capacitat să detecteze ținte la o rază de 15 km.

Recent, ministerul a semnat un contract cu Rheinmetall Italia S.p.A pentru livrarea a șapte sisteme SKYNEX, două SKYRANGER 35 și două sisteme Millenium, având valoarea totală de 981.950.000 euro, fără taxe.

România a achiziționat de asemenea muniție specială de 35 mm (AHEAD) în valoare de 449.750.000 euro, destinate noilor sisteme de apărare.

Aceste noi echipamente ar trebui să fie operaționale cel mai devreme anul viitor, conform surselor militare. Până atunci, România beneficiază de sprijinul Slovaciei, care a furnizat radare de joasă altitudine, esențiale pentru identificarea dronelor la altitudini reduse.

De altfel, misiunile de patrulare aeriană sunt întărite și de prezența piloților spanioli care operează F-18 la Baza Mihail Kogălniceanu.

Astfel, România își consolidează abordarea în fața provocărilor actuale, investind în soluții pe termen lung pentru apărarea acestui sector strategic.

Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale, inclusiv exprespress.ro. Textul a fost redactat editorial pentru contextualizarea subiectului.