Federația Rusă planifică o nouă serie de atacuri cu drone, având ca obiectiv principal regiunea Reni-Galați, potrivit unor analize de securitate și comunicări oficiale. Până în prezent, România a fost ținta a peste 50 de atacuri cu drone, parte a unei strategii mai ample în cadrul conflictului din Ucraina.

Conform Ministerului Apărării din Rusia, aceste atacuri nu sunt incidente întâmplătoare, ci parte dintr-o campanie coordonată care vizează infrastructurile esențiale și rutele de transport utilizate pentru livrări de armament și cereale. Expertiza în domeniu arată că astfel de operațiuni sunt intenționate și urmăresc provocarea unor daune semnificative.

Analizând situația, un raport al Centrului Român pentru Noua Strategie subliniază faptul că, în actuala etapă a războiului, Rusia a primit ordin să se concentreze pe atacarea unor elemente de bază, cum ar fi depozitele de combustibil și porturile. Acest lucru vine pe fondul utilizării tot mai frecvente a rachetelor de croazieră și balistice, care ar putea depăși capacitatea sistemelor de apărare aeriană din regiune.

Autoritățile române avertizează despre posibilitatea unei escaladări a acțiunilor ruse, având în vedere că atacurile asupra navelor comerciale au crescut, incluzând recent peste 30 de incidente, unele dintre acestea având loc în apropierea granițelor României. În plus, în perioada 24-26 iulie, dronele rusești au intrat de mai multe ori în spațiul aerian românesc.

Raportul citat menționează că atacurile viitoare cu drone sunt așteptate, iar provocările asupra infrastructurii din zona Reni-Galați pot complica situația exporturilor de cereale din Ucraina. Dunărea, o rută alternativă, se confruntă cu condiții severe, ceea ce limitează operarea barjelor comerciale.

Se sugerează că prima fază a atacurilor ar putea implica teste ale sistemelor de apărare, folosind valuri coordonate de drone din multiple direcții. Aceasta ar putea viza nu doar regiunea Galați-Reni, ci și alte zone importante din infrastructura economică românească.

În ceea ce privește posibilele acțiuni sub „steag fals”, există riscuri privind utilizarea dronelor ucrainene confiscate pentru provocări suplimentare. De asemenea, zona conductei de gaze Neptun Deep rămâne vulnerabilă, fără protecția stipulată de Articolul 5 din Tratatul NATO.

Dacă situația devine critică, România ar putea apela la articolul 4 din Tratatul NATO pentru a solicita sprijin în cadrul consultărilor cu aliații.

Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale, inclusiv https://www.expresspress.ro. Textul a fost redactat editorial pentru contextualizarea subiectului.