Recent, președintele României, Nicușor Dan, a comentat decizia Statelor Unite de a reduce prezența trupelor americane pe teritoriul românesc. Conform liderului român, "redimensionarea forței rotaționale, care opera și în România, readuce prezența trupelor americane la nivelul de dinaintea conflictului din Ucraina.”

Deși numărul soldaților americani va fi parțial redus, Dan a subliniat că prezența consolidată a forțelor europene în România continuă să ofere descurajare pe flancul estic al NATO. Importanța parteneriatului strategic dintre România și Statele Unite rămâne constantă, iar infrastructura militară de la Deveselu, Câmpia Turzii și Mihail Kogălniceanu va rămâne pe deplin operațională. Trupele americane vor fi staționate în continuare la aceste baze, iar transferul de echipament militar va continua, a adăugat președintele într-o postare pe Facebook.

Confirmarea deciziei americanilor

Declarația făcută de autoritățile române pe 29 octombrie a confirmat că Statele Unite intenționează să retragă o parte dintre militarii staționați în România. Conform Ministerului Apărării Naționale (MApN), statele membre NATO din regiune au fost informate despre această "redimensionare" a forțelor americane în Europa. Totuși, nu este vorba despre o retragere completă, ci de o încheiere a rotațiilor de trupe în România, Bulgaria, Slovacia și Ungaria. Aproximativ 1,000 de soldați americani vor rămâne în România.

Redefinirea priorităților strategice

MApN a explicat că această redimensionare este o consecință a noilor priorități ale administrației prezidențiale americane, anunțate încă din februarie. De asemenea, s-a ținut cont și de faptul că NATO și-a întărit deja prezența și activitatea pe Flancul Estic, ceea ce îi permite Statelor Unite să își ajusteze poziția militară în regiune. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a menționat că Statele Unite sunt probabil mai concentrate acum pe regiunea Indo-Pacifică. "Fiecare stat își ajustează ocazional prioritățile strategice", a subliniat acesta.

S-a specificat că baza de la Mihail Kogălniceanu va vedea cea mai mare retragere, aproximativ 800 de soldați, în timp ce efectivele de la Deveselu și Câmpia Turzii rămân neschimbate.

Relații de colaborare continuă

Moșteanu a mai remarcat că România menține un contact constant cu celelalte state NATO pe probleme de apărare. "Din 2022, s-au întâmplat multe lucruri. Europa a înțeles că trebuie să acorde mai multă atenție fiecărui stat", a declarat ministrul, menționând prezența a aproximativ 4,000 de soldați francezi în România.

Perspective europene

Social-democratul Victor Negrescu, membru al Parlamentului European, a atras atenția că această reducere ar trebui privită ca un semnal de avertisment cu impact pentru securitatea regiunii Mării Negre. Acesta a sugerat că o vizită a președintelui român în Statele Unite ar fi oportună pentru a consolida percepția României ca partener strategic de încredere.

În cadrul discuțiilor politice din Statele Unite, retragerea trupelor din Europa de Est fusese deja anticipată. În primăvară, NBC News a relatat că administrația Trump ia în calcul retragerea a jumătate dintre militarii americani prezenți în regiune. În 2022, administrația Biden a trimis aproximativ 20,000 de soldați în Polonia, România și țările baltice ca răspuns la invazia rusă a Ucrainei.

Per ansamblu, reducerea prezenței americane nu pare să modifice semnificativ parteneriatul strategic dintre România și SUA, ci mai degrabă să reflecte o ajustare a priorităților geopolitice globale.