Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a răspuns ferm solicitării fostului președinte american Donald Trump de a organiza alegeri anticipate, anunțând nu doar disponibilitatea sa de a merge la vot, ci și intenția de a consulta poporul printr-un referendum cu privire la o posibilă cesiune a teritoriului Donbass, potrivit cotidianului italian La Stampa.

Este un pariu riscant, o decizie „all in”, care vine într-un moment în care presiunile externe sunt în creștere: Washingtonul exercită o presiune diplomatică în favoarea unui dialog rapid, iar Moscova continuă să intensifice acțiunile militare pe teritoriul ucrainean. Totuși, mingea se află acum în terenul lui Trump, iar Kievul insistă pe obținerea unor garanții de securitate care să asigure desfășurarea corectă și sigură a alegerilor.

Alegeri în condiții aproape imposibile

Contextul în care Zelenski vrea să organizeze scrutinul este extrem de complicat. Ucraina este adânc marcată de conflict: sute de mii de refugiați au fost nevoiți să-și părăsească casele, aproximativ un milion de soldați sunt mobilizați pe front, iar aproape un sfert din teritoriul țării se află sub ocupație rusă. În același timp, bombardamentele nu se opresc, iar orașele ucrainene continuă să fie lovite.

Acest tablou sumbru este perfect conștientizat de populație. Un sondaj recent relevă faptul că doar 11% dintre cetățeni sunt de acord să meargă la vot imediat. Alți 22% și-ar exprima opțiunea dacă s-ar ajunge la un armistițiu, iar majoritatea copleșitoare, 63%, preferă amânarea alegerilor până după încheierea războiului.

Între popularitate și opoziție

În ciuda tuturor dificultăților, Zelenski rămâne în fruntea preferințelor electorale, cu 20% din intențiile de vot, fiind urmat la mică distanță de generalul Valery Zaluzhny, cu 19%. În alte sondaje, fostul șef al armatei ucrainene îl surclasează pe actualul președinte într-un tur de scrutin, cu 42,6% față de 26,3%. O posibilă confruntare ar putea să-l pună față în față și cu Kyrylo Budanov, șeful serviciilor secrete ucrainene.

Pariul lui Zelenski se bazează pe încrederea a circa 60% dintre ucraineni, însă un segment chiar mai mare consideră că președintele ar trebui să lase locul unui succesor după încheierea războiului, într-un model comparat cu retragerea lui Churchill după cel de-al Doilea Război Mondial.

Impactul discursului lui Trump și corupția din Kiev

Oricât ar fi fost de controversat, atacul public al lui Trump asupra lui Zelenski s-a dovedit în trecut să-i crească popularitatea. În prezent, în ciuda scandalurilor de corupție care zguduie guvernul de la Kiev, Zelenski continuă să fie liderul preferat al electoratului ucrainean.

Însă mizarea lui Zelenski pe convocarea unor alegeri în acest moment sensibil nu reflectă neapărat preocupările reale ale cetățenilor. Pentru ucraineni, alte subiecte, precum „operațiunea Mâini curate” împotriva corupției și tenua speranță a unui armistițiu, sunt în actualitate mult mai importante decât votul.

Un viitor politic incert

Aproape un sfert dintre alegători nu și-au decis încă opțiunea electorală. În plus, nici măcar cei doi generali apreciați – Zaluzhny și Budanov – nu sunt oficial candidați în acest moment.

Un lucru este cert: succesorul lui Zelenski nu pare să fie dispus sau să poată adopta o poziție mai conciliantă față de amenințările externe venite din partea lui Putin sau a influențelor americane marcate de figura lui Trump. Foștii comandanți militari și liderii rezistenței domină scena politică ucraineană, marcând o linie dură în fața agresiunilor străine.

Ultimul pariu al președintelui rămâne, astfel, o provocare majoră, un test al democrației și al rezilienței ucrainene în mijlocul unei crize dificile, în care viitorul țării pare în continuare incert.