O contribuție CORE de 0,05% pentru companii cu o cifră de afaceri anuală de peste 750 de milioane de euro este discutată în negocierile pentru bugetul UE 2028–2034. Măsura nu este adoptată. Informația, publicată de Mediafax pe 6 noiembrie 2026, se bazează pe POLITICO, care citează doi diplomați europeni familiarizați cu discuțiile echipei lui António Costa.

La ce se referă pragul de 750 de milioane de euro

Pragul descris de sursele POLITICO privește cifra de afaceri anuală a companiei. Nu este valoarea taxei și nici un prag pentru veniturile personale ale angajaților. Cota de 0,05% ar înlocui contribuțiile fixe avute în vedere în propunerea inițială a Comisiei Europene.

Cele două schimbări trebuie citite împreună: mai puține companii ar intra în sfera contribuției, iar calculul ar deveni procentual. În lipsa unui text final adoptat, relatarea nu stabilește obligații fiscale curente și nu permite calcularea unei facturi certe pentru o firmă din România.

Ce prevedea CORE înaintea acestei variante

Comisia Europeană a prezentat la 16 iulie 2025 proiectul bugetar pentru perioada 2028–2034. Între veniturile propuse se află „Corporate Resource for Europe”, prescurtat CORE. Proiectul viza companii care operează în UE și depășesc 100 de milioane de euro cifră de afaceri netă anuală.

Explicațiile Comisiei prevăd contribuții fixe diferențiate. Pentru companiile de peste 100 de milioane și sub 250 de milioane de euro, suma propusă era 100.000 € pe an. Treptele următoare ajungeau la 250.000 €, 500.000 € și 750.000 €, în funcție de cifra de afaceri. Aceste valori descriu proiectul din 2025, nu o taxă intrată în vigoare.

De aceea, pragul de 100 de milioane din documentele oficiale și cel de peste 750 de milioane din știrea zilei aparțin unor versiuni diferite ale negocierii. Nu sunt două obligații fiscale care se aplică simultan.

De ce discută statele despre venituri noi

Resursele proprii sunt surse de finanțare ale bugetului european. Consiliul enumeră, în pachetul propus, venituri legate de comercializarea certificatelor de emisii, ajustarea carbonului la frontieră, tutun, deșeuri electronice și CORE.

POLITICO arată că Franța dorește venituri noi pentru a reduce presiunea asupra contribuțiilor naționale. Un grup condus de Germania se opune formei CORE din cauza efectelor invocate asupra competitivității. Reuniunile bilaterale conduse de Pedro Lourtie, șeful de cabinet al lui Costa, testează posibilitatea unui compromis între guverne.

Ce trebuie urmărit de România

Discuția privește atât firmele, cât și cheltuielile europene. Potrivit aceleiași relatări, politica de coeziune ar putea fi vizată de reduceri. Nu este comunicată o reducere adoptată a alocării României și nici o listă de investiții afectate.

Pentru bugetul multianual este necesar acordul unanim al statelor și aprobarea Parlamentului European. Pentru resursele proprii, procedura include unanimitate și ratificarea de către state conform regulilor lor constituționale. Calendarul prezentat de Consiliu urmărește acordul politic în 2026, adoptarea legislației în 2027 și debutul perioadei bugetare la 1 ianuarie 2028. O informație despre negocieri nu înlocuiește acești pași.

Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale.

De reținut

• Proiectul din 2025 și formula relatată acum au praguri și metode de calcul diferite.
• Aplicarea viitoare depinde de adoptarea actelor europene și de procedurile naționale necesare.

Surse

• Mediafax, relatare din 6 noiembrie 2026
• POLITICO, informații despre discuțiile echipei lui Costa
• Comisia Europeană, propunerea pentru bugetul 2028–2034
• Consiliul UE, calendarul și procedura de adoptare
• Comisia Europeană, documentul explicativ al contribuției CORE

Foto de arhivă: Sébastien Bertrand / Wikimedia Commons, CC BY 2.0. Fotografie din 2010, redimensionată și convertită în WebP; nu prezintă reuniunile din noiembrie 2026.